Inflația prețurilor de consum în cele 19 țări care utilizează moneda unică a crescut cu 10,0% în ritm anual în această lună, după o creștere de 9,1% în august.

Economiștii intervievați de Reuters se așteptau la o inflație medie anuală de 9,7% în septembrie.

Prima estimare a inflației publicată joi de Destatis, biroul federal de statistică, arătase deja că majorarea prețurilor în Germania s-a accelerat și mai mult în septembrie din cauza creșterii prețurilor la energie și alimente, indicele crescând la 10,9% în ritm anual.

Inflația în zona euro a fost din nou determinată în principal de prețurile la energie și alimente, dar a continuat să se extindă la aproape toate categoriile, de la servicii la bunuri industriale, cu cifre extrem de ridicate.

Inflația fără energie și alimente neprelucrate, un indicator urmărit îndeaproape de BCE, a crescut mai mult decât se aștepta, cu 6,1%, față de +5,5% în august și un consens Reuters de 5,6%.

O măsurătoare și mai restrânsă, care exclude și alcoolul și tutunul, arată că inflația a crescut cu 4,8%, după +4,3% în luna precedentă.

Noile date sugerează că inflația, care este alimentată în continuare de cererea excedentară, este posibil să se consolideze cu mult peste ținta de 2% stabilită de BCE.

Chiar înainte de publicarea cifrelor, mai mulți oficiali ai BCE au cerut joi o nouă majorare puternică a ratei dobânzii în octombrie, chiar dacă costul creditelor în zona euro a crescut deja cu 125 de puncte procentuale din iulie, cel mai rapid ritm din istoria de înăsprire monetară a băncii centrale.

Piețele mizează acum pe o rată a depozitelor de aproximativ 2% până la sfârșitul anului, apoi de aproximativ 3% în primăvara anului viitor, înainte de a se stabiliza, față de 0,75% în prezent.

Citește și:

Avertisment FMI: Ne vom confrunta cu cel mai grav șoc alimentar

Lumea se confruntă în prezent cu un şoc alimentar cel puţin la fel de grav cu cel cunoscut în urmă cu peste un deceniu, iar insecuritatea alimentară se va agrava, a avertizat joi Fondul Monetar Internaţional, care a făcut un apel pentru o abordare decisivă şi coordonată, transmite Bloomberg.

Chiar dacă preţurile mondiale la alimente au scăzut în ultimele luni, insecuritatea alimentară este posibil să se agraveze din cauza mai multor factori precum blocajele de aprovizionare, obstacolele care stau în calea recoltelor din Ucraina şi preţurile ridicate la îngrăşăminte şi energie, a apreciat FMI într-un raport publicat joi. Potrivit instituţiei financiare, criza alimentară actuală este cel puţin comparabilă cu cea din 2007-08, care a provocat probleme grave în aprovizionarea cu alimente şi multiple decese şi a generat turbulenţe sociale şi politice.

Un număr de 48 de ţări au fost indentificate ca fiind cele mai afectate de criză din cauza unor presiuni semnificative asupra balanţei de plăţi, insecurităţii alimentare acute, iar cele mai sumbre perspective sunt pentru regiunea Sahel şi alte părţi din Africa sub-sahariană. Pe lângă suferinţele umane, costurile pentru economiile acestor state sunt de ordinul miliardelor de dolari, subliniază FMI.

"Efectele combinate ale creşterii preţurilor la alimente şi energie şi constrângerile de aprovizionare nu doar că reduc standardele de viaţă dar este posibil să majoreze sărăcia şi să reducă creşterea pe termen lung, fiind posibil să alimenteze turbulenţele sociale şi migraţia pe scară largă", subliniază autorii raportului Bjorn Rother, Sebastian Sosa, Lukas Kohler şi Gaelle Pierre.

Perspectivele extrem de incerte, diminuarea stocurilor de alimente şi prognozele negative cu privire la recoltele de orez vor afecta de asemenea pieţele, susţin autorii raportului. Aceasta pe lângă şocurile climatice, conflictele şi pandemia de Covid-19 care au dus la creşterea insecurităţii alimentare în ultimii cinci ani. Citrește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News