Inteligența artificială ar putea menține șefi la conducere după moartea lor

Creatorii plănuiesc să folosească inteligența artificială pentru a crea "nemurirea digitală", astfel încât șefii să poată fi la conducere și după ce mor.

Proiectul de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) este testat pe urmele digitale a 25 de persoane pentru a crea versiuni nemuritoare ale acestora.

Inițial, tehnicienii au creat această tehnologie pentru a crea versiuni digitale ale persoanelor dragi, care ar putea trăi mult timp după moartea acestora.

Dar acum se analizează dacă nu cumva șefi precum Elon Musk sau chiar Sir Alex Ferguson ar putea fi solicitați să primească sfaturi cu privire la decizii cheie după ce mor.

Hossein Rahnama, de la MIT, a inițiat proiectul "Augmented Eternity" pe baza cantității mari de date pe care oamenii le lasă pe rețelele de socializare.

El credea că datele oamenilor ar putea face posibilă antrenarea unei inteligențe artificiale care să se comporte în mod plauzibil ca ei.

Rahnama a spus: "De exemplu, ar putea fi posibilă reproducerea cunoștințelor deținute de profesioniștii cu experiență? A fost relativ ușor să cartografiez aceste baze de cunoștințe. Am lucrat cu un CEO foarte cunoscut al unei companii din Fortune 500, care a înființat compania. Are 80 de ani și a vrut cu adevărat să lase o moștenire pentru echipa sa, pentru echipa sa executivă și pentru acel proiect. Avatarul directorului general nu le spunea cu adevărat oamenilor ce să facă, dar putea împărtăși o opinie despre ceea ce îi place sau nu, sau despre un anumit punct de vedere.", potrivit Dailystar.

China avansează cu lucrările la "Soarele artificial"

Lucrările la o componentă esenţială a celui mai important proiect de reactor de fuziune nucleară din lume, supranumit "Soare artificial", au fost finalizate de China, a anunţat dezvoltatorul acestuia, transmit miercuri agenţiile Xinhua şi EFE.

Producţia primului panou îmbunătăţit pentru transferul de căldură al Reactorului Termonuclear Experimental Internaţional (ITER) a fost finalizată. Performanţele sale "depăşesc în mod substanţial cerinţele de proiectare", panoul devenind astfel potrivit pentru producţia în masă, conform dezvoltatorului său, Southwestern Institute of Physics (SWIP), aflat în subordinea China National Nuclear Corporation (CNNC).

Primul panou al ITER, conceput pentru a rezista contactului direct cu plasma fierbinte, cu temperaturi de peste 100 de milioane de grade Celsius, este considerat unul dintre cele mai importante componente ale miezului reactorului, a relatat marţi Science Daily din China.

ITER, unul dintre cele mai ample şi mai importante proiecte internaţionale de cercetare ştiinţifică, este supranumit "Soare artificial" pentru că generează energie curată, fără emisii de dioxid de carbon, fiind asemănat cu soarele datorită faptului că emite lumină şi căldură prin reacţii de fuziune.

Înainte de pandemia de COVID-19, se estima că ITER va intra în funcţiune în 2025.

Proiectul este realizat în comun de 35 de state - ţări din Uniunea Europeană, Japonia, Statele Unite, India, China, Rusia şi Coreea de Sud -, care au convenit să construiască acest reactor experimental de fuziune nucleară pentru a demonstra fezabilitatea tehnologică şi ştiinţifică a energiei de fuziune în scopuri paşnice. Acestea contribuie în diferite măsuri la acest proiect, prin proiectarea şi fabricarea celor peste 1 milion de componente individuale ale reactorului de fuziune.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.