Mugur Isărescu: Ieșiri istorice de capital, celulă de criză și presiuni uriașe pe leu. Ce s-a întâmplat în luna mai 2025

Presiuni fără precedent pe piața valutară

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat marți, 20 mai 2025, în cadrul evenimentului de lansare a Raportului trimestrial asupra inflației, o radiografie detaliată a turbulențelor din piața valutară românească. Potrivit acestuia, luna mai a fost marcată de o „presiune puternică” pe cursul leu-euro și de „ieșiri istorice de capital”, cauzate de un cumul de factori politici și economici, între care campania electorală agresivă, demisia guvernului și incapacitatea Ministerului Finanțelor de a se finanța imediat după alegeri.

„A fost o avalanșă de factori negativi. Nu vorbim de un singur element. A început cu tensiunile și discursul public agresiv din campania electorală. Apoi a venit rezultatul alegerilor, urmat de demisia guvernului. Dar semnalul de alarmă a fost dat în momentul în care Ministerul Finanțelor nu a reușit să atragă bani din piață, imediat după alegeri, pe 5 sau 6 mai. A și anunțat acest lucru”, a explicat Isărescu.

Intervenții masive ale BNR pentru a apăra leul

Pentru a preveni o destabilizare majoră a pieței, Banca Națională a României a intervenit în forță. „Banca Națională a intervenit și în ziua imediat după alegeri, cu sume mari. Chiar foarte mari”, a subliniat guvernatorul, declarația fiind o premieră prin faptul că BNR spune oficial că a intervenit pe piața valutară. Deși o parte din aceste intervenții nu sunt vizibile direct pe platformele de tranzacționare, ele sunt efectuate prin intermediari, o practică standard pentru băncile centrale.

Isărescu a explicat și implicațiile acestor intervenții: „Dacă vinzi un miliard de euro, scoți din piață cinci miliarde de lei. Valuta nu se vinde pe nasturi, ci se dă pe lei. Iar retragerile de lichiditate devin foarte importante în aceste condiții”.

Această strategie a dus însă la o dilemă majoră pentru autoritățile monetare: nu se poate, în același timp, să aperi cursul și să injectezi lichiditate în piață. „Orice politică rațională nu poate să facă două lucruri conflictuale în același timp”, a avertizat Isărescu.

Imposibilitatea menținerii unui curs sub 5 lei/euro

Guvernatorul a explicat că, în aceste condiții, era „imposibil de apărat un curs sub 5 lei”. Nu doar din cauza costurilor sau a intervențiilor, ci și din cauza dezechilibrelor structurale. Isărescu a dezmințit însă ideea unei pierderi a rezervei valutare: „Nu pierdem rezerva. Schimbăm o parte din ea cu lei. Vindem valuta și cumpărăm lei de pe piață”.

Problemele nu s-au limitat la cursul de schimb. S-a ajuns inclusiv în punctul în care s-a constituit o „celulă de criză” la sediul BNR, la care a participat și Ministerul Finanțelor. S-au căutat soluții urgente pentru a limita deprecierea monedei naționale și pentru a asigura lichiditatea necesară pentru plata pensiilor și a altor cheltuieli publice.

„Ar fi fost mai rău să nu plătim pensiile”

Potrivit lui Isărescu, contextul electoral și tensiunile politice au amplificat riscurile. „Cursul nu putea să mai fie păstrat. Cred că ar fi fost mult mai rău dacă el s-ar fi rupt în prag de turul 2 și, mai ales, dacă ar fi existat dificultăți în onorarea unor plăți publice”, a spus guvernatorul.

De altfel, BNR a evaluat situația dintr-o perspectivă pragmatică: între menținerea unui curs sub 5 lei și asigurarea capacității statului de a plăti pensiile, a fost aleasă cea de-a doua variantă.

Explicații pentru stabilitatea aparentă a cursului din ultimii ani

În fața acuzațiilor potrivit cărora BNR ar fi menținut artificial un curs stabil, Isărescu a venit cu clarificări. „Dacă vă uitați la graficul din dreapta, cursul a fost stabil cam din 2021. În același timp, rezervele au crescut cu aproape 30 de miliarde de euro. Aproape că s-au dublat. Cum putea să fie cursul stabil și artificial în același timp?”, a întrebat retoric guvernatorul.

El a explicat că intervențiile din ultimii ani nu au vizat menținerea unui curs artificial, ci dimpotrivă, au evitat o apreciere a leului. „Dacă vânzările din intrările de capital le-am fi dus imediat în piață, ca în 2008, cursul s-ar fi apreciat. Am mai trăit acel moment”, a spus Isărescu, făcând referire la perioada în care cursul cobora de la 3,6 la 3 lei și chiar se vorbea de un posibil curs de 2 lei.

De ce BNR evită aprecierea monedei

Guvernatorul a detaliat două motive pentru care BNR a evitat o apreciere a leului în ultimii ani:

Deficitul comercial – o monedă mai puternică ar fi afectat și mai mult balanța comercială negativă.

Stimularea creditării în valută – o monedă în apreciere ar încuraja contractarea de credite în valută, pentru că rambursarea ar deveni mai ieftină în lei. „Mai țineți minte că toate indicațiile Băncii Naționale de atunci – nu luați credite în valută, mai ales în franci elvețieni – au fost dezavuate”, a spus guvernatorul.

Un echilibru fragil între stabilitate și intervenție

Discursul guvernatorului Isărescu a pus în lumină complexitatea politicii monetare într-un context marcat de instabilitate politică, volatilitate a capitalurilor și presiuni electorale. Banca Națională a fost forțată să acționeze decisiv pentru a preveni o criză de lichiditate, asumându-și costuri și riscuri semnificative. Dincolo de cifre și grafice, mesajul-cheie transmis marți de Isărescu este clar: „echilibrul dintre stabilitatea cursului și sănătatea sistemului financiar este extrem de fragil și greu de menținut într-un climat tensionat și impredictibil”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.