Legea dialogului social şi Codul Muncii, modificate prin OUG de către Executiv

Potrivit primului ministru, modificările ce vor fi aduse au drept scop flexibilizarea şi încurajarea negocierilor colective la nivel de sector de activitate şi sunt în acord cu recomandările europene, cu cele ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi cu angajamentele asumate prin PNRR. El a precizat că, de la preluarea guvernării, s-a acordat o atenţie sporită dialogului şi consultărilor cu partenerii sociali, cu mediul de afaceri, dar şi cu structurile asociative.

Nicolae Ciucă a mai afirmat că: ”În urma acestui dialog am putut să desprindem o serie de concluzii, să vedem modul şi viziunea prin care partenerii sociali, mediul asociativ, structurile din mediul de afaceri reuşesc să vină cu propuneri concrete şi să facem în aşa fel încât la nivelul Guvernului să identificăm măsurile şi deciziile care să poată să aibă aplicabilitate şi să rezoneze cu aşteptările întregii societăţi”.

Marius Budăi a precizat, la rândul său, că modificările apărute în urma discuţiilor cu partenerii sociali au fost agreate şi de Comisia Europeană.

Guvernul a adus astăzi o serie de modificări și completări legislației privind dialogul social - Legea nr. 367/2022 și Codului Muncii -  Legea nr. 53/2003, printr-o ordonanță de urgență  care armonizează acest cadru legislativ și care flexibilizează și încurajează negocierile colective la nivel de sector de activitate.  

Au fost astfel reglementate și definite mai clar părțile care inițiază și participă la negocierea colectivă sectorială, la fiecare nivel de negociere, unitate, grup de unități, sectorial și național, atât pentru mediul public, cât și pentru mediul privat.

Decizia a fost luată pentru a putea fi duse la îndeplinire Recomandările de țară primite din partea Comisiei Europene în perioada 2016-2022, cele ale Organizației Internaționale a Muncii din 2015, 2018, 2022 și dispozițiile prevăzute prin Programul Național de Redresare și Reziliență și pentru a elimina orice alte lacune legislative care pot genera efecte negative la nivel economic pe piața muncii.

Printre modificările și completările aduse Legii nr. 367/2022, de ordonanța de urgență, amintim:

- introducerea, în cadrul denumirii generice de organizație sindicală, a uniunii sindicale teritoriale, alături de sindicat, federația sindicală și confederația sindicală, care se constituie pe baza dreptului de liberă asociere a lucrătorilor, în scopul promovării intereselor lor profesionale, economice, sociale, cultural-artistice și sportive, dar și pentru apărarea drepturilor lor individuale şi colective, prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă, acordurile colective de muncă şi raporturile de serviciu, convențiile colective de muncă, precum şi în legislaţia naţională, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte;

- redefinirea noțiunii de sectoare de negociere colectivă, ca fiind sectoarele economiei naţionale în care partenerii sociali convin să negocieze colectiv și care se stabilesc de către Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social; acestea se aprobă prin ordin al ministrului responsabil cu dialogul social, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și nu prin hotărâre a Guvernului, cum era prevăzut până acum;

- completarea noțiunii de depozitar al  contractului/acordului colectiv de muncă, acesta fiind autoritatea publică competentă să înregistreze atât contractele, cât și acordurile colective de muncă, respectiv Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS);

- întărirea capacității de control a Inspecției Muncii, prin depunerea în instanță, de către organizațiile sindicale și patronale, a dovezii emise de inspectoratul teritorial de muncă, pentru acceptarea dosarului de reprezentativitate la judecătorie;

- clarificarea unor proceduri privind dosarul de reprezentativitate la nivel de grup de unități și sector de negociere colectivă, pentru întărirea capacității de control a MMSS, și pentru a putea răspunde solicitărilor de cuantificare a unor indicatori privind dialogul social, pentru corelarea cu indicatorii prevăzuți în Programul Operațional Educație și Ocupare, cât și solicitărilor diverselor entități ale Comisiei Europene;

- acordarea dreptului confederațiilor de a participa la negocierea sectorială, în baza mandatului primit din partea federației membre și în interesul membrilor pe care acestea îi reprezintă, confederația urmând să notifice, în acest sens, lista cu unitățile în care au membrii pe care îi reprezintă în negocierea colectivă;

-  introducerea prevederii ca toate contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de negociere colectivă sau la nivel național să conțină clauze specifice aplicabile fiecărei categorii de IMM-uri, definite conform Legii  dialogului social nr. 346/2004, pentru a se asigura o protecție extinsă a capitalului românesc, format preponderent din IMM-uri;

În comuncatul Ministerului Muncii se mai spune că documentul adoptat astăzi mai conține prevederi care modifică și completează Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, printre care:

  - stabilirea expresă a competenței materiale a tribunalelor de a judeca în primă instanță toate tipurile de conflicte individuale și colective de muncă; totodată se reglementează termenele de apel;

  - obligativitatea negocierii colective la nivel de unitate, cu excepția cazului în care angajatorul are încadrați mai puțin de 10 salariați, față de mai puțin de 21, cât era prevăzut până acum.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.