Marcel Boloș: Am dat bani pentru mediul de afaceri, dar rata de supraviețuire a fost dezamăgitoare

"Studiem măsura în care putem sprijini aceste verigi lipsă din lanţurile de valori naţionale, prin capitalizări, alocări de fonduri. Nu ştiu dacă vom contribui substanţial la ceea ce înseamnă echilibrarea balanţei comerciale, dar măcar politicile acestea pe termen lung de alocare de fonduri să nu mai fie neţintite. Am dat, de-a lungul timpului, bani pentru mediul de afaceri, dar când ne-am uitat în spate, rata lor de supravieţuire nu a fost foarte îmbucurătoare pentru ceea ce a însemnat mediul de afaceri şi consolidarea lui pe termen lung. Aici există această durere a noastră în procesul de alocare a fondurilor, în care trebuie să fim foarte atenţi ca alocările noastre de fonduri să ţintească tocmai aceste segmente lipsă, sectoare lipsă, componente lipsă din lanţurile de valori. Nu o să facem minuni, dar măcar să corectăm aceste politici de alocare a fondurilor încât ele să nu fie tratate doar birocratic. Noi la fiecare întâlnire discutăm tot felul de mecanisme pe care, pe bună dreptate, le solicită beneficiarii, dar pe lângă abordarea aceasta tehnică, de multe ori eu mă gândesc ce terminologie să folosesc ca să fiu cât mai pe înţelesul tuturor din punct de vedere al mecanismelor instituţionale şi financiare. Trebuie să avem în vedere şi aceste politici macroeconomice, care din păcate până acum au lipsit. Practic, să avem sens la alocările de fonduri, mai ales pe ceea ce înseamnă mediul de afaceri vital, pentru ceea ce înseamnă sănătatea economiei naţionale", a spus Boloş.

Ministrul de resort a dat ca exemple industrii precum cea agroalimentară în care, deşi este productivă, România continuă să facă importuri.

Cât ne permite regulamentul Comisiei Europene

"Îmi place să dau exemplu industria agroalimentară, dar nu va rămâne singura, pentru că aici este după mine un cerc vicios şi neexplicabil pentru majoritatea specialiştilor. Cum România, cu un potenţial agricol, este în situaţia în care importă anumite produse alimentare. Asta înseamnă că o verigă din lanţul de valori este slabă sau nu este sprijinită suficient. Şi dacă vă uitaţi la măsurile pe care le-am luat în ceea ce priveşte independenţa energetică, adică să-i ajutăm pe cei din mediul de afaceri să-şi gestioneze componenta de utilităţi publice. De asemenea, dacă vă uitaţi la fondurile alocate pentru capitalizare prin grant şi retehnologizare, de asemenea am dat pentru industria agroalimentară. Am încercat cât permite regulamentul Comisiei Europene, ca acolo unde am văzut în lanţul de valori verigă slabă şi potenţial. Acelaşi lucru putem spune şi despre resursele minerale. Extragem minereul de cupru, dar nu-l prelucrăm în ţară, în România, pentru că pleacă la export în China", a susţinut oficialul.

Reprezentanţi ai autorităţilor şi mediului de afaceri participă, marţi, la evenimentul cu tema "Bugetul şi fiscalitatea 2023: la ce să se aştepte economia", în cadrul seriei de conferinţe CursdeGuvernare (CDG).

Citește și Noi vouchere pentru românii vulnerabili. Vestea bună dată de ministrul Boloș

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.