”Așa cum s-au clarificat lucrurile în spațiul public, responsabilitatea pentru această gaură de 20 de miliarde de lei și acoperirea ei este a Ministerului de Finanțe. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt cât se poate de limpezi.

Noi discutăm de modalitatea în care putem să ne acoperim și noi gaura pe care o avem, riscul de pierdere a banilor, cum îi spunem noi, pentru cele 7,5 miliarde de euro pe care le-am anunțat de la începutul anului și pentru care căutăm măsuri ca să putem să ne acoperim gaura europeană. 

Din acest punct de vedere, noi am adoptat și anul trecut o serie de măsuri care privesc cardul de energie, voucherul de alimente, granturile pentru capital de lucru care au fost acordate în primăvara anului trecut pentru firme iar la sfârșitul acestui an, Comisia Europeană a aprobat modificarea de regulament pentru ceea ce înseamnă granturile pentru capital de lucru la firme, compensarea prețului de energie cât și pentru persoanele fizice, cele aflate în stare de deprivare materială și situații de vulnerabilitate. 

În acest moment analizăm și această posibilitate pentru a acorda, în continuare, în fondul de tranziție energetică, măsurile acestea pentru populație și pentru mediul de afaceri. 

Deocamdată sunt luate în calcul estimat măsuri compensatorii în valoare de aproximativ 500 de milioane de euro care ar urma să fie transferate în fondul de tranziție energetică după ce avem în prealabil o discuție cu Comisia Europeană”, a explicat Marcel Boloș la Antena 3 CNN.

Leonardo Badea (BNR): Capitalul uman, factor cheie al adaptării economiei la noile condiții

Trăim vremuri complicate în care au loc transformări economice și sociale însoțite de reconfigurări profunde ale modelelor de business și proceselor de muncă, explică Leonardo Badea (BNR) într-o analiză pe care o puteţi citi în rândurile de mai jos.

"Crizele suprapuse actuale (conflictul din Ucraina, criza energetică, inflația, criza climatică, îmbătrânirea populației) reprezintă doar o parte, într-adevăr importantă, din cauzele acestor transformări. Ele sunt însă într-o mare măsură și rezultatul unui avans firesc al cunoașterii și tehnologiei și în special al transformării digitale.

Așadar, aceste transformări nu trebuie privite exclusiv ca fiind rezultatul nedorit ale unor evoluții și evenimente nefericite declanșate de factori adverși aleatorii ci în bună măsură și ca adaptare la schimbări evolutive ale societății umane. Îmbunătățirile tehnologice și modificările în funcționarea mecanismelor economice și ale societății sunt în cele din urmă răspunsul la provocările generate insuficiența resurselor, efectele perturbatoare tot mai puternice ale activităților umane asupra dinamicii ecosistemului planetar și dinamica populației.

Totuși, aceste procese au devenit tot mai accelerate în ultimii ani iar șocurile generate de pandemie și apoi de creșterea tensiunilor geopolitice și de război le-au amplificat impactul asupra economiei și societății.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.