Marea Britanie: Semnal de alarmă privind starea de sănătate a angajaților
Autor: Simona Haiduc
Data actualizării:
Data publicării:
UE prezintă planuri privind trecerea operaţiunilor de clearing din Londra la Frankfurt
UE prezintă planuri privind trecerea operaţiunilor de clearing din Londra la Frankfurt
De la sfârșitul pandemiei, piața forței de muncă a cunoscut un exod al persoanelor de peste 50 de ani, fenomen pe care economiștii se străduiesc să îl explice. Noile statistici arată că 500.000 de lucrători rămân își încetează activitatea din motive de sănătate.

Unde au dispărut muncitorii? În Marea Britanie, mulți angajatori își pun această întrebare pe fondul dificultăților pe care le întâmpină când vor să recruteze noi angajați. O situația care a apărut de la ridicarea restricțiilor epidemiologice. Pe o piață a forței de muncă care rămâne foarte dinamică, în ciuda încetinirii economice, numărul de locuri de muncă vacante se menține la niveluri record, la aproape 1,3 milioane, potrivit datelor Oficiului Național de Statistică, față de aproape 800.000 înainte de pandemie.

Inițial, au fost acuzate noile reguli de imigrație post-Brexit: lucrătorii europeni care s-au întors acasă în timpul epidemiei de Covis nu s-au mai putut întoarce din cauza suspendării liberei circulații. De ceva timp, a fost avansată o altă explicație: starea de sănătate a lucrătorilor s-a deteriorat și ar putea explica în parte lipsa gravă de forță de muncă.

500.000 de britanici în afara pieței muncii

Această teză este susținută de noile date publicate de Oficiul de Statistică al Marii Britanii. Potrivit acestora, 500.000 de britanici stau departe de piața muncii din motive de sănătate. "Absența pe caz de boală a devenit o cauză frecventă a inactivității economice", precizează ONS într-o notă, menționând că aceasta reprezintă în prezent 28% dintre persoanele fără loc de muncă, față de 25% la începutul pandemiei.

Este dificil de izolat efectul a ceea ce se numește Covid lung, îngropat în categoria "alte boli" din aceste statistici. Pe de altă parte, tulburările psihice, care ar putea fi rezultatul restricțiilor, au crescut cu 22%, în timp ce problemele musculo-scheletice (dureri de spate, dureri de gât etc.) au sporit cu 31%. "Este posibil ca, de la pandemie încoace, munca la distanță să fi dus la o creștere a acestui tip de boli cronice", observă ONS.

Lucrătorii cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani sunt cei mai afectați, reprezentând 55% din aceste absențe pe caz de boală. Mai surprinzător este faptul că fenomenul a crescut considerabil în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 24 și 35 de ani în timpul pandemiei (+42%).

Riscul unei spirale inflaționiste

Deși aceste cifre oferă noi dovezi, dezbaterea este încă deschisă. Economiștii sunt deosebit de interesați, deoarece deficitul de forță de muncă poate crește riscul unei spirale inflaționiste. În cadrul unei audieri pe această temă în Camera Lorzilor, Huw Pill, economistul șef al Băncii Angliei, a recunoscut că este o problemă care preocupă banca centrală. "Aceste lipsuri dau putere de negociere lucrătorilor care cer creșteri salariale", a explicat el.

În funcție de sursa acestor penurii, răspunsul guvernului va fi diferit. Într-un alt studiu, economiștii de la Institutul de Studii Fiscale (IFS) au contestat ideea că absențele pe caz de boală ar fi fost un factor important. "Creșterea numărului de persoane inactive din motive de sănătate nu înseamnă că acestea au părăsit piața muncii din acest motiv", a explicat IFS. Pe scurt, este posibil ca persoanele în cauză să fi fost inactive și, ca urmare a acestei inactivități, să fi avut probleme de sănătate, conform zicalei "munca înseamnă sănătate".

Potrivit acestora, pensionarea anticipată este cea care explică scăderea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor în vârstă. De fapt, cele două sunt interdependente", spune Huw Pill. Este dificil de separat efectele vârstei și ale bolii.

Efecte interdependente

Pentru a face lumină asupra acestui fenomen, grupul de reflecție Demos a realizat interviuri calitative cu angajați care au părăsit prematur piața muncii. Rezultatele arată că toate aceste efecte sunt legate între ele.

Este posibil ca problemele de sănătate, combinate cu o cultură proastă a companiei și o lipsă de flexibilitate din partea managerului, să fi forțat aceste persoane să nu mai lucreze. Mulți suferă din cauza acestei decizii: "Aproape toți participanții spun că ar fi preferat să continue să lucreze dacă ar fi putut", se arată în raport.

Citește și Britanicii caută alinare în criza energetică la verii de peste ocean

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Benzină și motorină. Guvernul ungar vrea să umble la prețuri

Subiectul figurează pe agenda de săptămâna viitoare a...

O importantă companie intră pe piața energiei din România

Este vorba despre unul dintre cei mai mare dezvoltatori...


pixel