Marea stagnare europeană de la războiul din Ucraina

Ultimele trei luni ale anului 2023 în Europa descriu perfect, din punct de vedere economic, anul care tocmai a trecut. Creșterea PIB-ului din zona euro a fost zero în trimestrul patru. Dacă, pe întregul an, s-a atins la 0,5%, în realitate, economia europeană stă pe loc. PIB-ul nu a crescut din vara lui 2022. Aceasta este marea stagnare de la începutul războiului din Ucraina și episodul inflaționist pe care acesta din urmă l-a declanșat, scrie cotidianul economic Les Echos.

Germania, în primul rând, rămâne blocată într-o situație de aproape recesiune. Afectată de creșterea prețurilor la energie, care îi îngreunează producția industrială, afectată de concurența chineză în unele dintre punctele sale forte, cum ar fi sectorul auto, principala economie a Europei a înregistrat o scădere a PIB-ului cu 0,3% anul trecut și cu 0,3% în ultimele trei luni. 

Exporturile germane, în dificultate

Cererea internă germană a rămas lentă în 2023, iar exporturile au scăzut din cauza cererii slabe din partea partenerilor comerciali. Vânzările germane către țări din afara Uniunii Europene au fost, în decembrie, la același nivel ca valoare ca în februarie 2022. Fără a lua în calcul inflația, ele au scăzut cu aproape 10% în volum. De asemenea, PIB-ul german a stagnat din trimestrul doi al anului 2022. Războiul din Ucraina chiar a afectat adevărat economia germană. Și îmbunătățirea nu se produce  imediat.

Institutul Ifo se așteaptă ca PIB-ul să scadă cu încă 0,2% în primele trei luni ale acestui an. Creșterile dobânzilor de referință de către Banca Centrală Europeană vor apăsa și mai mult asupra activităților, iar economia americană, unul dintre primii clienți ai producătorilor germani, ar putea încetini anul acesta. În același timp, lanțurile valorice ar putea fi afectate de răsturnările lumii, așa cum s-a întâmplat luna aceasta în Marea Roșie cu atacurile Houthi asupra navelor occidentale.

Refuzul guvernului de a susține economia într-un moment în care aceasta se clătina, din cauza frânei datoriilor care impune gestionarea riguroasă a finanțelor publice, este de natură să lase țara blocată în această situație, undeva între stagnare și recesiune.

Restul Europei rezistă

PIB-ul Franței a stagnat în trimestrul patru din 2023, pe fondul unei cereri lente. Italia se descurcă ceva rău, cu o creștere de 0,2% în ultimele trei luni ale anului trecut. Dar peninsula a beneficiat în continuare foarte mult de planul european de redresare.

A patra economie a Vechiului Continent, Spania, este cea care se descurcă cel mai bine. Turiștii au revenit în Costa Brava, iar reformele guvernului Sanchez par să dea roade. Creșterile succesive ale salariului minim au contribuit și la susținerea consumului intern. Economia spaniolă a cunoscut o creștere a PIB-ului cu 0,6% în ultimele trei luni din 2023 și cu 2,3% anul trecut.

„Vin reduceri de tarife”

Pe termen scurt, nimeni nu așteaptă o redresare a creșterii în Europa: în ultimă instanță, problemele rămân aceleași. Poate și de aceea economiștii de la Capital Economics mizează pe o nouă stagnare a PIB-ului zonei euro în prima jumătate a anului. Comisia Europeană, care antipează o creștere de 1,2% în 2024, ar putea revizui această cifră în scădere până la jumătatea lunii februarie.

Revenirea la o creștere a bogăției produse ar putea avea loc vara viitoare. „Revenim la condiții economice normale după patru ani de turbulențe”, vrea să creadă Samy Chaar, economistul șef al băncii Lombard Odier. „Sectoarele cele mai afectate de majorarea ratelor dobânzilor, cum ar fi industria și construcțiile, nu vor mai vedea situația lor deteriorându-se și vor veni reduceri de dobândă”, speră el.

Cine va fi factorul decisiv

Acest scenariu se bazează pe o singură speranță: că inflația va scădea în continuare și că salariile vor crește mai repede, ceea ce ar ajuta consumul de combustibil. Este scenariul BCE. Și este posibil. Dar în mai multe condiții. În primul rând, ca mediul global și geopolitic să nu se înrăutățește. Apoi ca piața muncii să reziste în Europa.

„Totul va depinde de cine câștigă: efectul negativ al creșterii ratelor asupra activității sau efectul pozitiv al dezinflației asupra consumului. Piața muncii va fi judecătorul păcii”, rezumă Bruno Cavalier, economist șef al Oddo BHF.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.