Ministrul Agriculturii: ”El este cel care ține în viață statul român”

Cât este agricultură de subzistență în România? Câte ferme au intrat deja ”în capitalism”, ca să spunem așa? ”Vă dau câteva cifre ca să puteam avea o imagine. Anul acesta am încheiat perioada de depunere a cerereilor de plată. S-au înscris 720 și ceva de mii de fermnieri. Dintre aceștia, doar 80.000 au formă juridică de organizare. Restul sunt persoane fizice. Iar la nivel de producție - mă opresc doar la cereale, am luat ca exemplu anul 2021 -, pe o suprafață de 30% din suprafața agricolă a țării au produs 70% din cantitatea de cereale. Asta cam 5000 de companii de performanță. În rest, avem fermieri mijlocii, care trebuie susținuți în continuare, fermieri mici care, la fel, trebuie susținut”, a spus ministrul Chesnoiu. 

Un rol esențial

Totodată, el a ținut să precizeze că ”rolul fermierului mic este esențial în arhitectura statului român. În momentul acela va dispărea gospodăria țărănească sau fermierul mic, începe să dispară satul românesc. El este cel care ține în viață activitatea statului. Și atunci noi trebuie să venim cu programe complementare pentru fermierii mici și mijlocii și pentru fermierii care fac performanță”, a explicat interlocutorul jurnalistului Val Vâlcu. 

Oferă liniște 

De ce ne chinuim, în aceste condiții, să ținem satul, unde educația este cum este, unde sistemul sanitar este cum este a întrebat acesta? ”Pentru că peste 50% din populația țării locuiește în mediul rural, are potențial de autoasigurare a existenței sale, își asigură securitatea alimentară”, a spus Adrian Chesnoiu, apreciind că, în actual context internațional, securitatea alimentară este elementul care asigură liniște. 

În același timp, ministrul Agriculturii a ținut să amintească faptul că s-au făcut investiții mari în infrastructura rurală, ”în asigurarea accesului la apă, la educație, pentru că este necesar”. Dar, a adăugat Chesnoiu, ”categoria fermierului de mijloc este cea care îți dă stabilitate. Pentru că, altfel, apar riscurile. Cu cât sunt mai puțini fermieri, se acumulează suprafețe tot mai mari și, prin urmare, și riscurile sunt mai mari. 

Să vă dau un exemplu

În general, gospodărila țărănească este ținută, pe de o parte, de cei care au ieșit la pensie și s-au reașezat la sat, a grădina lor, își asigură independența alimentară, de cealaltă parte de tineri care s-au așezat la stat și încep să-și construiască ferme, trec de la subzistență la fermieri mici sau de mijloc și încep să desfăloare o activitate economică, ce poate fi sustenabilă. 

Statul român trebuie să își direcționze cu grijă fermierii. Și vă dau un exemplu: zona de legume și fructe. Cu 2500 de metri pătrați de suprafață acoperită cu solarii, care sunt mai ușor de realizat, nu sunt sere, poți să asiguri venituri minime lunare pentru o familie de doi adulți și doi copii. Plus o hrană mai bună și de calitate”, a spus ministrul Chesnoiu.  

Citește și Grânele ucrainene, amenințare pentru fermierii români? 

În altă ordine de idei, ministrul Agriculturii a precizat că fluxlul de grâne ucraineane ar putea influența prețul pentru producătorii români?, a fost întrebat invitatul jurnalistului Val Vâlcu. ”Acum sunt factori diverși care influențează atât nivelul prețului, cât și ceea ce se întâmplă pe piața internațională. Pentru că știm că, la nivelul burselor există fluctuații, care influențează, la nivel global prețul grâului. Ceea ce este foarte important să înțelegem este că, în general, această temere că grâul din Ucraina s-ar putea revărsa pe piața din România și, prin urmare, ar putea determina o scădere a prețului, nu este foarte sustenabilă. Pentru că, pe de o parte, cantitatea de grâne pe care se reușește a fi scoasă din Ucraina și livrată către destinații, nu poposește foarte mult timp pe teritoriul României. Ea doar tranzitează România și se îndreaptă către țările de destinație. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.