Ministrul Boloș explică de ce s-a renunțat la rectificare bugetară

Întrebat de ce s-a renunțat la rectificarea bugetară, procedură considerată transparentă pentru redistribuire de fonduri bugetare, ministrul Finanțelor a evocat necesitatea de a avea un control pe cheltuieli, ”astfel încât să ne atingem ţinta de 5,5% din PIB, aşa cum am menţionat-o. Iar în lipsa controlului pe cheltuiala publică pe care o plătim din bugetul de stat sau din celelalte bugete, riscul de a depăşi cei 5,5% este destul de mare. (...) Odată o sumă aprobată unui ordonator de credite, are dreptul să efectueze şi să angajeze respectiva cheltuială şi atunci trebuie să fim foarte responsabili şi prudenţi cu astfel de cheltuieli. Pentru că şi în familie, dacă ai 100 lei, de 100 lei cheltuieşti. Nu poţi să ai 100 lei şi să cheltuieşti de 300. Acest lucru este imposibil. Aşa şi în bugetul de stat, trebuie să avem aceste reguli împreună cu autorităţile locale”, a precizat Marcel Boloș. 

Dacă acum nu luăm măsuri...

În privința acuzațiilor că, astfel, se ascunde situaţia dezastruoasă a finanţelor ţării, el a subliniat că ”nu le ascund, de vreme ce Fondul de rezervă bugetară se aprobă în Guvern şi de vreme ce aceste cheltuieli sunt cunoscute la fiecare şedinţă de Guvern. Mai degrabă controlăm aceste cheltuieli pentru a rămâne fermi pe angajamentele pe care le are România. Altfel, dezmăţul care ar putea avea loc prin rectificarea bugetară sau prin aceste acuze nedrepte care ni se aduc ar putea crea mari probleme României pe termen lung. Dacă acum nu am lua măsuri, anul viitor am fi acuzaţi de toată lumea că Ministerul Finanţelor n-a făcut nimic ca să nu ajungem în situaţia de suspendare a fondurilor europene. Şi sigur, aici, cu toate că sunt voci care ne critică, noi trebuie să rămânem consecvenţi pe ceea ce trebuie făcut pentru ca să ajungem pe o traiectorie normală a deficitului bugetar, pentru că deficitul bugetar înseamnă că de fapt tu cheltui mai mulţi bani decât ai. Este simplu şi acest lucru nu este acceptat pe termen lung la nivelul Uniunii Europene”.

În funcție de necesități

Marcel Boloș a fost întrebat și câți bani sunt în prezent la Fondul de rezervă. ”Noi alimentăm Fondul de rezervă în funcţie de necesităţile de cheltuieli pe care le avem şi de aceea o să vedeţi că de fiecare dată apar, la fiecare şedinţă de Guvern, hotărârile pe care Guvernul le are în funcţie de tipurile de situaţii pe care le avem şi sigur, alimentarea, este foarte important de reţinut, nu se face decât în funcţie de aceste necesităţi. Altfel, dacă noi alimentăm Fondul de rezervă bugetară cu întreaga sumă pe care o avem la dispoziţie, ordonatorii de credit sunt foarte dornici ca să facă cheltuieli şi peste noapte n-am mai avea niciun leu în Fondul de rezervă bugetară. Ori, nu ne putem permite acest lucru şi de aceea controlul cheltuielilor împreună cu alimentarea fondului de rezervă bugetară doar în funcţie de necesităţi sunt reguli dure, dar necesare pentru ţară, astfel încât să putem să ne continuăm obiectivele de ţară, respectiv să putem să asigurăm sustenabilitatea finanţelor publice ale României”, a arătat șeful de la Finanțe.

Două exemple 

Potrivit precizărilor sale, ”noul proiect de reducere a cheltuielilor ţinteşte menţinerea cheltuielilor de funcţionare ale statului şi a celor de investiţii din bugetele proprii în limita cheltuielilor de peste an. Deci, cu alte cuvinte, dacă spre exemplu, ai plătit chirii de 100 lei pe an nu poţi să vii sub nicio formă, ca ordonator de credite, să-mi spui că în lunile noiembrie şi decembrie tu plăteşti 500 lei, că aşa scrie în contract sau nu ştiu ce alte situaţii care pot să apară. Şi, de aceea, văzând ce s-a întâmplat în cursul anilor 2022, 2021, 2020 cu aceste tipuri de cheltuieli conjuncturale, sunt cheltuielile care se nasc în lunile noiembrie şi decembrie... Şi vă dau două exemple. În anul 2022, cheltuielile de funcţionare ale autorităţilor locale, ale primăriilor, deşi au avut o medie lunară de 1,1 miliarde lei în cursul anului, în lunile noiembrie şi decembrie au ajuns la valori record de 4,3 miliarde de lei. Cum se explică să creşti o cheltuială de patru ori într-o singură lună? Pentru noi ar însemna o catastrofă din punct de vedere al deficitului bugetar. Şi îndemnul nostru şi ordonanţa asta spune: haideţi să intrăm în normalitate pentru o situaţie care este extrem de dificilă pentru ţară.

Al doilea exemplu este cel legat de investiţii. Deci, tu tot timpul anului n-ai făcut investiţii, nu vorbesc de investiţiile europene, nu vorbesc de investiţiile din PNRR, vorbesc de investiţiile care se fac cu destul de multă uşurinţă din bugetul chiar de stat, dar şi din bugetele locale, când, deşi ai o medie lunară de 1,4 miliarde lei, la sfârşitul anului ajunge la 5 miliarde de lei. Deci, pentru noi astfel de situaţii, studiindu-le în 2021, în 2020, văzând ce se întâmplă, sigur că m-am îngrijorat foarte mult, ca ministru al Finanţelor, şi am propus ca aceste măsuri să le implementăm tocmai pentru ca angajamentele noastre să nu devină din 5,5% să ne trezim că avem deficitul bugetar de 7% - 8%. Eu l-am considerat un obiectiv de ţară important pentru ca să securizăm, aşa cum am precizat, anul viitor, când este an important şi din punct de vedere electoral, dar şi din punct de vedere al continuării proiectelor de investiţii. Ce ar însemna ca fondurile pentru PNRR să fie întrerupte un an de zile, când noi avem deadline de finalizare a PNRR-ului pe 31 august 2026? Atunci am fi rămas fără termen de implementare suficient la proiecte şi am fi aruncat în aer şansa noastră de a moderniza ţara”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.