Mircea Coșea: Guvernele trebuie să înceteze să-și umple bugetele prin exploatarea propriilor cetățeni
Autor: Oana Pavelescu | 20 iul 2022, 12:51
Profesorul Mircea Coșea
Profesorul Mircea Coșea
EXCLUSIV
Mircea Coșea a explicat pentru DCBusiness ce ar putea face românii ca să se ajute singuri în actuala criză economică, mai ales în condițiile în care taxele cresc prin noile măsuri luate de Guvern viața românilor devenind din ce în ce mai scumpă.

Profesorul Mircea Coșea, a explicat că: ”Cred că românii trebuie să înțeleagă că intrăm într-o schimbare care nu este pe termen scurt, iar schimbarea probabil e de lungă durată, dacă nu chiar permanentă. Intrăm într-un alt fel de aranjament economic, ca să nu zic model, și atunci ar trebui să înțelegem că lucrurile trebuie să fie puțin schimbate la nivelul nostru, pentru că una dintre caracteristicile noii societăți în care o să intrăm este creșterea importantă a rolului pe care individul îl are în propria sa activitate și în propria sa carieră cât și în propria sa viață. Până la urmă, guvernele sunt din ce în ce mai departe de adevăr. Sunt niște guverne care sunt formate de o generație de oameni politici destul de slab pregătită. Deci în primul și în primul rând, trebuie să înțelegem că nu se va mai întoarce situația în care noi credeam că am intrat, ca urmare a unui progres important pe care România l-a făcut ca membră a Uniunii Europene, într-o piață liberă și independentă a bunăstării și a consumerismului. Deci lucrurile se vor schimba, se vor schimba din punct de vedere al raportului pe care îl are nivelul veniturilor cu nivelul prețurilor”. 

Puterea de cumpărare

Profesorul Coșea a explicat că: ”Nu ne vom aștepta în viitor la o creștere a puterii de cumpărare care să ajungă până la nivelul de la care am plecat, deci trebuie să ne revizuim bugetul de familie. Ăsta e lucrul cel mai important. Această revizuire va avea loc în diferite țări în forme în funcție de educație, de traniție. În România, revizuirea bugetului va însemna o păstrare la un nivel aproximativ egal a ponderii cheltuielilor pentru alimente. Deci nu vom reduce ponderea cheltuielilor pentru mâncarea de fiecare zi. În schimb, vom asista la o reducere bruscă a unor cheltuieli pe care noi le credeam aparținând unei societăți moderne și europene. În primul rând, cheltuielile pentru educație, pentru cultură, pentru timpul liber, pentru dezvoltarea personalității, care înseamnă fel de fel de activități, în afara jobului pe care îl avem, o reducere a ceea ce înseamnă transportul personal, o reducere a cee înseamnă cheltuieli pentru vacanță. Acestea nu vor fi imediate dar în timp, așa se vor reglementa. Vor rămâne ceea ce e prioritar, după părerea mea, cheltuielile pentru alimente, cheltuielile pentru sănătate și cheltuielile pentru educația copiilor. În al doilea rând, trebuie să, cred eu, să ne reevaluăm capacitatea de investiție pe care o avem. Adică trebuie să plecăm de la ideea că se cam termină epoca în care bunurile de consum au o perioadă limitată de funcționare, după care nu mai este posibilă nici repararea, nici reutilizarea lor. Ar  trebui să plecăm de la ideea că anumite bunuri de folosință îndelungată trebuie să funcționeze mai mult timp. Asta înseamnă că va trebui să înțelegem că nu e nevoie neapărat să le înlocuim. E mai bine să le reparăm, să le întreținem, să le folosim o perioadă mai îndelungată. Aici mă refer la bunuri albe, adică cele care sunt pentru menaj, aragaz, frigider, aparatura casnică. Poate că ar trebui, ca să ne gândim mai bine, să folosim o perioadă mai lungă a dispozitivelor din IT, nu neapărat la apariția unui nou tip de telefon să fugim, să-l cumpărăm”.

Schimbarea opticii privind societatea đe consum

Economistul a continuat spunând că societatea capitalistă se îndreaptă acum spre ceea ce ”înseamnă revenirea la sustenabilitatea consumului îndelungat. Așa se numește această această teorie care circulă acum, și anume, să folosim cât mai mult bunuri pe care le avem, să încercăm să le reparăm, să nu le aruncăm și să dăm foc, să cumpărăm tot. Aici va fi o schimbare și la producător, pentru că producătorul are acum această teorie a producerii unor obiecte care să fie folosite un timp limitat. Însă și aici vor schimba atitudinea, pentru că nu vor mai avea cerere și vor trebui să se adapteze”. 

Fără credite

În ceea ce privește contractarea de împrumuturi expertul spune că: ”Cred că nu este momentul acuma să ne gândim la împrumut. Adică ar trebui să reevaluăm situația care ține de capacitatea fiecăruia dintre noi de a rambursa creditul fără sacrificii foarte mari, cum ar fi ajungerea la falimentul personal. Asta înseamnă că, înainte de a ne avânta în luarea unui credit, să ne gândim ce perspective de carieră și de venituri avem în perioada următoare, pentru a nu ajunge într o situație limită. Mai ales că în situația asta care a apărut acum în lume, adică o politică monetară care are ca principal obiectiv, se pare, mărirea dobânzilor, creditul va deveni din ce în ce mai scump. Deci, mare atenție din acest punct de vedere”.

O nouă abordare în privința joburilor

O altă schimbare majoră despre care profesorul Mircea Coșea a vorbit este aceea a modului în care sunt privite locurile de muncă de către angajați: ”Unele țări au făcut progrese mai mult, din acest punct de vedere și americanii sunt pe primul loc. Adică teoria aceasta că de când am ieșit de la școală până când murim, facem aceeași activitate și încercăm să promovăm în același loc, cu aceleași condiții, este depășită în cele dezvoltate, mai ales în America. Schimbarea locului de muncă nu este o tragedie, este o chestiune care se petrece mai des ca în alte țări. Începerea de la zero, cum se spune, americanii spun împachetarea în cutii de carton, adică ei își pun lucrurile în cutii și pleacă în altă parte. Va deveni din ce în ce mai importantă și în Europa, care e mult mai conservatoare din acest punct de vedere”. 

Relația cetățenilor cu guvernele necesită o schimbare majoră

Despre relația cetățenilor cu guvernanții Mircea Coșea a explicat că trebuie schimbat modelul actual: ”Adică guvernele vor trebui să înțeleagă că au nevoie neapărat de parteneriat cu populația. Această practică de a-și umple bugetul prin exploatarea propriilor cetățeni pe care noi o trăim acum, nu poate să dureze, pentru că va crea mari mișcări sociale, schimbări importante de poziționare. Iar probabil că în viitorul apropiat, care înseamnă doi- trei ani, vor fi niște schimbări atât de importante în plan european, din punct de vedere al relațiilor dintre Uniunea Europeană și țările membre, încât ne putem aștepta la mișcări foarte importante care pe noi ne pot afecta. Ele pot afecta profund, mergând până la teritoriul României. Deci, politica externă a României ar trebui să fie mult mai activă și mult mai atentă la ce se întâmplă acum”.

Euroscepticismul, un pericol chiar și pentru teritoriul României

Economistul a amintit despre faptul că în Parlamentul Ungariei a fost adoptată o moțiune împotriva acordurilor europene: ”Nu trebuie neglijat acest lucru. Este un prim pas spre dezvoltarea unui euroscepticism foarte puternic în diferite țări, iar cum noi suntem absolut interesați în Uniunea Europeană, pentru că este un argument în păstrarea chiar a teritoriului României, a suveranității asupra actualului teritoriu, trebuie să fim mai atenți la aceste mișcări din punct de vedere al cetățeanului. Ce înseamnă asta? Înseamnă să înțeleagă că România e o țară care poate să își reglementeze problemele interne mai bine din punct de vedere al resurselor pe care le are și să ceară guvernanților să facă ceva pentru a ieși din situația în care ne aflăm fără pierderi foarte mari”.

Creșterea economică se topește în datoria publică

Analistul a mai explicat că: ”În momentul de față, așa cum am declarat zilele trecute și mențiunea această declarație, cea mai mare vulnerabilitate a României este datoria publică care ne mănâncă orice creștere economică. Pierdem creșterea economică pe rostogolirea datoriei și cu dobânzi în curs. Deci, dacă lucrurile merg așa și dacă într-o perioadă relativ scurtă Guvernul nu vine cu un program economic foarte, foarte bine pus la punct, pentru a relansa economia, indiferent de capitalul pe care îl reprezintă,  străin sau românesc, economia reală, atunci am putea ca într-o anumită perioadă, nu știu că timp nu foarte lungă, să ajungem în pragul incapacității de plată, pentru că noile împrumuturi vor fi deja foarte mari, încât nu ne vom mai permite să le luăm” și a explicat că România pierde anul acesta 30 de miliarde de lei pe datorie, pe rostogolirea datoriei: ”30 de miliarde de lei îi pierdem, se duc, se duc pentru că împrumuturile pe care le-am luat nu ne-au adus, nu ne au adus posibilități de acoperire a acestei acestor cheltuieli. Noi nu știm ce s a întâmplat cu banii în ultimele 12-14 luni, cu împrumutul ăsta care au plecat de la 34 la sută la 50 la sută din PIB. Deci asta e o pierdere. Împrumuturile care se iau chiar ieri, cel care s-a luat pentru de la Banca Mondială pentru economia verde și care în Europa nu mai este acceptată”, a conchis profesorul de economie Mircea Coșea.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ştiri Recomandate

Codul muncii. Se introduc noi tipuri de contracte de muncă

Codul muncii se modifică și apar noi tipuri de contracte...

Nivelul de radiații din România. Anunțul făcut de CNCAN

Măsurătorile efectuate în România confirmă valori...

Crește numărul beneficiarilor de ajutor social

Numărul beneficiarilor de ajutor social (venit minim...

Crossuri externe