NASA își ia adio de la ”Sofia”, devenită scumpă și ineficientă

NASA a anunțat că misiunea Sofia, un observator în infraroșu stratosferic instalat într-un Boeing 747 special modificat, va fi oprită în septembrie 2022. Operat în comun cu agenția spațială germană DLR, avionul Jumbo, echipamentele și echipajele lui costă 85 de milioane de dolari pe an și nu mai oferă suficiente rezultate.

"Productivitatea științifică a Sofiei nu mai justifică cheltuielile" și "capacitățile sale nu corespund în mod semnificativ obiectivelor din următorul deceniu. NASA are obligația de a urma recomandările" Academiei americane de știință, a declarat Walther Pelzer, șeful agenției spațiale germane. De la debutul misiunii, aeronava a efectuat aproximativ 100 de zboruri științifice pe an. Misiunea inițială de cinci ani a fost prelungită cu trei ani în 2019, după discuții aprige.
 
Utilizarea unui telescop infraroșu de mare altitudine înseamnă că lumina nu este afectată de alterări în timp ce trece prin straturile mai dense ale atmosferei. În timp ce sfârșitul unei misiuni generează inevitabil frustrări, comunitatea științifică recunoaște că observatorul nu a permis publicarea decât a câtorva articole semnificative, deși este cel mai costisitor proiect astronomic după observatoarele spațiale Hubble și James Webb.

Creșterea prețului petrolului a contribuit la retragerea acestei platforme, dezvoltată pornind de la un vechi Boeing 747SP, o versiune scurtă a avionului cu patru motoare care consumă mult combustibil. Avionul a fost livrat în 1977 către Pan Am și apoi a fost operat de United Airlines, care l-a pus la naftalină lângă Las Vegas înainte de a fi cumpărat de NASA.

Istoria Sofiei, acronimul de la Stratospheric Observatory for Infrared Astronomy (Observatorul Stratosferic pentru Astronomie în Infraroșu), a fost plină de capcane. Proiectul a fost lansat în 1984 de SUA, cărora li s-a alăturat în 1987 Germania de Vest, care a venit cu telescopul Kuiper. Reducerile bugetare ale Nasa în urma prăbușirii URSS în 1991 și a sfârșitului Războiului Rece, combinate cu austeritatea care a urmat reunificării Germaniei, au pus programul în pericol. 

Citește și MISTERUL din Univers! Oamenii de știință RIDICĂ din umeri! Habar nu au

În 2002, United Airlines, care ar fi trebuit să acopere costurile de exploatare a aeronavei, a dat faliment. În același timp, trei companii alese succesiv pentru a construi ușa glisantă care ar fi permis funcționarea telescopului au dat și ele faliment. Costul proiectului se dublase deja, ajungând la peste 300 de milioane de dolari, dar primul zbor a avut loc în cele din urmă în 2007. 

Dar problemele nu s-au terminat: comportamentul aeronavei în timpul zborului, atunci când ușa era deschisă, a dat bătăi de cap piloților, și abia în 2010 au putut începe primele observații, chiar dacă în mod provizoriu. Capacitatea operațională deplină a fost declarată în 2014. Până la acest sfârșit anunțat acum...

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.