„Acționarii și investitorii, nu contribuabilii, vor fi primii la rând pentru a suporta costurile crizei. Nicio „bancă nu mai este prea importantă pentru a fi lăsată să pice”, a adăugat banca centrală.

Cele mai mari bănci din Marea Britanie nu mai sunt „prea mari pentru a eșua” în urma eventualelor șocuri financiare viitoare, iar acționarii mai degrabă decât contribuabilii sunt gata să suporte costurile, a transmis, vineri, Banca Angliei, potrivit Eastern Eye.

În urma unei analize majore a opt creditori – inclusiv Barclays, HSBC, Lloyds și NatWest – BoE a concluzionat „că orice bancă majoră din Regatul Unit ar putea pica astăz rămânând deschisă și continuând să ofere servicii bancare vitale economiei.

„Acționarii și investitorii, nu contribuabilii, vor fi primii la rând pentru a suporta costurile, situația depășind ideea „prea mare pentru a eșua”, a adăugat banca centrală.

În urma crizei financiare globale în urmă cu mai bine de un deceniu, contribuabilul din Regatul Unit a pompat 137 de miliarde de lire sterline în băncile țării, putând, în același timp, să beneficieze de un sprijin semnificativ al BoE.

Guvernul a preluat, de asemenea, controlul asupra Royal Bank of Scotland – redenumită NatWest înainte de revenirea recentă în sectorul privat.

În ciuda salvarilor, „perturbarea sistemului financiar a contribuit la recesiunea Regatului Unit și globală care a urmat. Nu putem uita aceste lecții”, a adăugat vineri BoE, potrivit DCNews.

Banca centrală publica prima evaluare a celor opt bănci majore din Regatul Unit pentru pregătirea rezoluției în cadrul evaluării.

RAF „este o parte esențială a răspunsului Marii Britanii la criza financiară globală și demonstrează cum Marea Britanie a depășit ideologia „prea important pentru a fi lăsat să pice”, a declarat Dave Ramsden, guvernator adjunct pentru piețe și servicii bancare la BoE.

„Autoritățile britanice au dezvoltat un regim de rezoluție care reduce cu succes riscurile pentru clienți și sistemul financiar și protejează mai bine fondurile publice ale Regatului Unit.”

Celelalte patru bănci evaluate au fost Nationwide, Santander UK, Standard Chartered și Virgin Money UK.

Martijn, FMI: Cu un sistem fiscal progresiv s-ar putea colecta mai multe venituri

România trebuie să ia măsuri fiscale puternice pentru a reclădi spaţiul fiscal şi a preveni deteriorarea condiţiilor de finanţare, a declarat vineri şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, într-o conferinţă de presă, el menţionând că un sistem fiscal progresiv ar putea aduce mai multe venituri de la contribuabilii cu venituri mai mari.

"În ceea ce priveşte politica fiscală, vor fi necesare măsuri fiscale puternice pentru a reclădi spaţiul fiscal şi a preveni deteriorarea condiţiilor de finanţare. Deşi apreciem intenţia autorităţilor de a reduce deficitul fiscal în 2022 la 5,8% din PIB, misiunea prognozează acest deficit la 6,75% din PIB în baza politicilor actuale. Cu reforme administrative de îmbunătăţire a colectării veniturilor şi cu expirarea măsurilor de sprijin, deficitul este proiectat să se modereze pe termen mediu însă datoria publică va continua să crească. Eforturile de modernizare a administraţiei fiscale trebuie să continue. Totuşi, acestea nu vor fi suficiente pentru a asigura sustenabilitatea fiscală. Pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil, sub pragul de 3% din PIB şi pentru stabilizarea datoriei publice, pe partea de venituri, măsuri de politică fiscală care să genereze cel puţin două procente din PIB ar trebui să fie implementate. Voi menţiona în continuare două recomandări în acest sens. În primul rând în ceea ce priveşte impozitul pe venit, sistemul de impozitare în România este complicat de scutirile acordate anumitor sectoare, dar şi de tratamentele speciale, inclusiv nivelul redus al impozitului pe dividende şi alte excepţii, inclusiv regimul microîntreprinderilor. Dar aceasta afectează în mare măsură eficacitatea şi echitatea sistemului fiscal. O reformă cuprinzătoare este necesară pentru a egaliza baza de impozitare în toate sectoarele şi pentru toate sursele de venit. Acest lucru ar putea aduce mai mult de 1,25% venituri din PIB şi ar aduce contribuţia la sistemul de impozitare", a spus Jan Kees Martijn.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.