Nou proiect de lege: Statul compensează datoriile pentru concediile medicale

Autor: Oana Pavelescu
Data publicării:
Bani ținuți în mâini / Foto: DCBusiness
Bani ținuți în mâini / Foto: DCBusiness
Propunere legislativă pentru compensarea datoriilor statului către companii în contul concediilor medicale.

O nouă inițiativă legislativă aflată la Camera Deputaților propune un mecanism de compensare a datoriilor pe care statul le datorează companiilor pentru indemnizațiile de concediu medical achitate angajaților. Măsura vizează reducerea blocajelor financiare cu care se confruntă agenții economici și îmbunătățirea fluxului de încasări și plăți dintre companii și autoritățile publice, printr-un sistem de compensare a creanțelor reciproce între companii și stat.

Compensarea datoriilor: soluție pentru blocajele financiare ale companiilor

Inițiativa legislativă își propune să introducă un mecanism de compensare a sumelor pe care companiile le au de recuperat de la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru indemnizațiile de boală. Potrivit proiectului, companiile pot solicita ca aceste sume să fie compensate cu obligațiile fiscale restante către alte bugete ale statului. Această metodă ar reduce semnificativ perioada de recuperare a banilor și ar oferi agenților economici o soluție pentru a evita împrumuturile costisitoare în cazul în care fondurile proprii sunt blocate în astfel de datorii.

Blocajele financiare generate de întârzierea rambursării indemnizațiilor de boală au un impact major asupra activităților economice, unele companii fiind forțate să își amâne plățile către furnizori sau să întârzie plata salariilor. „În realitate, astfel de cazuri echivalează cu creditarea statului de către agenții economici, fără ca măcar să li se cuvină dobânzi pe sumele astfel blocate timp de luni de zile,” se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Cum funcționează mecanismul de compensare propus

Mecanismul propus presupune ca organul fiscal central să interogheze FNUASS cu privire la sumele de achitat fiecărei firme care solicită compensarea. Orice diferențe sau neconcordanțe ar urma să fie clarificate între contribuabil și casele de asigurări de sănătate. Compensarea ar respecta ordinea stingerii obligațiilor fiscale, începând cu cele mai vechi datorii, și ar fi aplicată proporțional atunci când sumele nu sunt suficiente pentru acoperirea tuturor obligațiilor datorate de contribuabil.

Proiectul de lege propune ca sumele datorate de stat companiilor să fie compensate cu diverse impozite și taxe, precum impozitul pe profit, pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit, TVA-ul, accizele și contribuțiile sociale. Aceasta va fi o măsură strict de redistribuire a veniturilor între bugete și nu va implica taxe sau cheltuieli bugetare suplimentare.

Contextul și importanța măsurii pentru mediul de afaceri

Blocajele financiare au devenit o problemă cronică pentru multe companii din România, în special în ultimii ani, pe fondul crizelor economice succesive. Mulți angajatori întâmpină dificultăți în recuperarea sumelor aferente indemnizațiilor de concediu medical, iar aceste întârzieri sunt o povară semnificativă pentru bugetele companiilor, în special în contextul în care băncile sunt reticente să acorde credite firmelor afectate de astfel de datorii. Dobânzile prohibitive și condițiile restrictive de creditare impuse de bănci reduc opțiunile agenților economici, în special pentru companiile mici și mijlocii, care nu își permit să își asume riscuri suplimentare.

„Aversiunea la risc este reflectată de dobânzile prohibitive la credite şi la instrumentele de garantare ale societăților bancare în asociere cu politica restrictivă de acordare a creditelor pentru companiile nefinanciare, astfel că activitatea curentă a întreprinderilor este grav afectată,” se menționează în textul expunerii de motive.

Modele precedente de compensare și obiectivele inițiativei

Mecanisme de compensare similare au mai fost introduse în legislația românească, fie permanent, fie temporar, pentru a preveni acumularea datoriilor și blocarea activităților economice. Printre acestea se numără Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/1999 și Ordonanța de Urgență nr. 50/2013, care au permis compensarea între datoriile agenților economici și sumele datorate de stat pentru diverse subvenții sau măsuri de sprijin. Aceste măsuri au avut rolul de a menține stabilitatea financiară a companiilor și de a reduce acumularea de arierate.

Noua propunere legislativă vine să completeze aceste măsuri prin crearea unui mecanism de compensare specific pentru sumele datorate de FNUASS companiilor. Aceasta este o soluție importantă pentru a evita acumularea de datorii și pentru a facilita plata rapidă a sumelor datorate, fără a crește povara financiară asupra agenților economici.

Digitalizarea și eficiența compensării fiscale

Proiectul subliniază că, datorită digitalizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), mecanismul de compensare a datoriilor este unul fezabil și eficient, care nu va afecta bugetul general consolidat. Digitalizarea procesului va permite calcularea rapidă a datoriilor și a obligațiilor fiscale ale companiilor, reducând timpul necesar pentru operațiuni complexe de identificare și confirmare a sumelor datorate. Astfel, companiile vor putea beneficia de o metodă eficientă de stingere a datoriilor, fără să fie nevoite să aștepte luni sau chiar ani pentru rambursarea sumelor datorate de stat.

Conform propunerii legislative, „problema identificării obligațiilor fiscale datorate, calculul exact al acestora cu evidențierea celor principale și a tuturor accesoriilor aferente, indiferent de bugetul cărora le sunt datorate sau din care trebuie rambursate, a devenit o chestiune de secunde.”

Un nou echilibru în relația dintre stat și contribuabili

În spiritul modernizării relațiilor dintre stat și contribuabili, proiectul de lege propune o abordare echitabilă, prin care companiile să poată beneficia de compensări rapide și clare în raport cu datoriile statului. Această măsură ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei românești, ajutând agenții economici să mențină un flux de numerar sănătos și să își desfășoare activitățile fără blocaje financiare majore.

Prin acest proiect de lege, România ar putea reuși să ofere un sprijin suplimentar companiilor care contribuie activ la economie și la bunăstarea socială, facilitându-le accesul la resursele necesare pentru a-și desfășura activitatea în mod optim.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Bogdan Chirieac, Donald Trump / Ilustrație: Oana Pavelescu
Curs valutar / Foto: Arhivă
ANSVSA / Foto: Oana Pavelescu
USA - UE / FOTO: Freepik

Sub Trump, protecționismul american va fi mai dur

Protecționismul întrunește consens în Statele Unite,...

Rafinărie Lukoil
ANCOM

Furnizorii cu datorii la ANCOM pot cere anularea lor

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi...

Donald Trump / Foto: Arhiva Casei Albe / Flickr
Veselie mare pe Wall Street

Wall Street se deschide cu un record după victoria lui Trump

Bursa din New York a sărit la deschiderea tranzacțiilor...

foto: pexels.com
Bitcoin / FOTO: Freepik
Premierul Marcel Ciolacu / FOTO: Gov.ro
Bani ținuți în mâini / Foto: DCBusiness
Un muncitor manevrează un utilaj industrial / Foto: Freepik
Foto: Pexels.com

Rusia vrea un acord cu europenii: ”Suntem pregătiți”

Greu de spus dacă declarația oficialilor de la Moscova...

Tractor împrăștie pesticide / Foto: Freepik
Investiții / FOTO: Freepik
IKEA
Kamala Harris și Donald Trump / Ilistrație: Oana Pavelescu
Defrișări / Foto: Freepik
Bună dimineața!
Care sunt explicațiile
Ne încălzim cum putem
Bani

Curs valutar. Zi nefastă pentru leu. Anunţul BNR

Leul s-a depreciat, marţi, în raport cu principalele...

Jan Kees Martijn, șeful misiunii FMI în România / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Contor electric

pixel