"În mod tradițional asociată cu îndatorirea părinților față de copii, obligația de întreținere poate reveni în egală măsură și copiiilor, în anumite cazuri. Dacă părintele se află într-o stare de nevoie, adică în situația în care nu se mai poate întreține din munca ori bunurile sale, acesta poate solicita copilului să îi presteze întreținere", a explicat Alexandru Sima.

Întreținerea nu trebuie să fie împovărătoare pentru copil

"În cazul în care acesta nu se conformează, părintele poate introduce o acțiune în instanță prin care să solicite obligarea copilului la plata întreținerii. În orice caz, întreținerea nu trebuie să fie împovărătoare pentru copil, nici să depășească anumite limite, deoarece scopul ei nu este asigurarea unui trai de lux al părintelui, ci acoperirea nevoilor de bază. 

Această obligație poate fi limitată dacă părintele a ajuns în starea de nevoie din culpa sa, în acest caz copilul datorând doar întreținerea de strictă necesitate.

Singura modalitate prin care copilul se poate eschiva de această obligație legală este prin invocarea unor fapte grave pe care părintele le-a săvârșit față de el, prin aceasta înțelegându-se fie infracțiuni, fie fapte contrare bunelor moravuri și incompatibile cu o relație normală între părinte și copil", a declarat avocatul.

Alexandru Sima este Senior Associate în cadrul Săvescu și Asociații, Baroul București, Specializat în Drept civil și Drept comercial.

Citește și: Vrei să dezmoștenești pe cineva? Avocatul Sima explică ce presupune această măsură drastică

"Dezmoștenirea, cunoscută în termeni juridici și ca "exheredare", este cea mai drastică măsură pe care cel care lasă moștenirea o poate lua față de un potențial moștenitor, înlăturându-l astfel de la succesiune. 

Cu toate acestea, anumitor categorii de persoane li se recunoaște un drept permanent la moștenire, chiar în pofida voinței celui pe care îl moștenesc. Astfel, legea conferă părinților defunctului, soțului supraviețuitor și descendenților defunctului dreptul la rezerva succesorală, o cotă parte din moștenire de care aceștia pot beneficia chiar împotriva voinței defunctului.

Rezerva reprezintă jumătate din cât ar fi obținut potențialul moștenitor dacă defunctul nu și-ar fi exprimat intenția de a îl dezmoșteni, trebuind calculată de la caz la caz, în funcție de celelalte persoane cu care dezmoștenitul intră în concurs.

Spre exemplu, dacă la moștenire vin soția defunctului și fiul acestuia, dezmoștenit prin testament, fiul, care în mod normal ar fi avut dreptul la trei sferturi din averea tatălui, va avea acum dreptul doar la jumătate din această cotă, adică trei optimi din avere.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News