Cercetările arheologice se vor concentra în special pe completarea, lămurirea, și explicarea principalelor perioade din evoluția ansamblului. În momentul de față, săpături arheologice preventive se desfășoară în zona fațadei de Sud, în partea vizibilă a Palatului, dinspre strada Franceză, dar și în subsolurile Palatului Voievodal. Rezultatele obținute vor fi făcute publice pe parcursul evoluției cercetării în cadrul manifestărilor științifice organizate de Muzeul Municipiului București, precum și în sesiuni de comunicări științifice din țară și străinătate. Rezultatele finale vor fi prezentate în cadrul unei conferințe organizată de Muzeul Municipiului București.

Curtea Veche reprezintă nucleul de dezvoltare al orașului București, fiind menționată pentru prima dată într-un document din secolul XIV în care se vorbește despre „Cetatea noastră”, posibil citadela de pe malul Dâmboviței. Mai târziu, în timpul domniei lui Vlad Țepeș, apare prima atestare documentară a „Cetății București”, într-un act emis la 20 septembrie 1459 în care se menționează scutirea de dări a locuitorilor Bucureștiului. De-a lungul timpului, cetatea a fost supusă periodic invaziilor care au dus la jefuirea și incendierea casei domnești, motiv pentru care reparațiile, completările, dar și extinderea complexului au modificat continuu planul inițial. Istoricul Palatului Voievodal în forma sa actuală începe odată cu domnia lui Mircea Ciobanu și atinge apogeul în timpul lui Constantin Brâncoveanu și al lui Ștefan Cantacuzino.

Numele de „Curtea Veche” îl primește în 1775 când Alexandru Ipsilanti decide construirea noii curți domnești din Dealul Spirii, cunoscută sub numele de Curtea Arsă, după ce este cuprinsă de un incendiu în anul 1812. În cele din urmă, Curtea Veche este scoasă la licitație și vândută în 1798 de Constantin Vodă Hangerli. Marele Foc care pustiește orașul la 1847 afectează grav Palatul Voievodal și biserica Buna Vestire.

Între anii 1980 și 2004, Muzeul „Curtea Veche” a fost deschis parțial publicului, ca zonă de interes cultural a Centrului Istoric bucureștean.

Soluțiile propuse astăzi, în cadrul acestui proiect de restaurare, au ca obiectiv stoparea degradărilor și punerea în valoare a vestigiilor arheologice, prin transformarea spațiului într-unul acoperit, care să asigure condițiile optime amenajării unui muzeu la standardele sec. XXI.

La finalul lucrărilor, vor putea fi văzute fundațiile vechii cetăți din timpul lui Vlad Țepeș, înglobate în structura Palatului Voievodal construit de Mircea Ciobanu, fundațiile bisericii-paraclis din timpul domnitorului Grigore Ghica, loggia, foișoarele și băile turcești construite în perioada lui Constantin Brâncoveanu sau celebra cameră cu stele realizată în timpul lui Ștefan Cantacuzino.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.