Parlamentul elvețian respinge planul de salvare a Credit Suisse

Chiar dacă acest vor este mai mult simbolic, votul din parlament a creat ceva emoție după ce camera superioară aprobase contribuția guvernului la pachetul de salvare iar camera inferioară a parlamentului, care este și forul decizionale, a respins din nou miercuri planul de salvare.

Aceasta respinsese deja propunerile într-o ședință nocturnă de marți, forțând camera superioară să găsească o soluție atunci când s-a reunit din nou miercuri.

Căutând un compromis, camera superioară a adoptat miercuri dimineață modificări ale măsurii, dar nu a fost suficient pentru a-i convinge pe legislatorii din camera inferioară.

Aceștia au respins-o cu 103 voturi la 71 de voturi pentru, un nivel de opoziție similar cu cel din noaptea precedentă, social-democrații spunând că ei nu poat susține finanțarea.

În timp ce angajamentul guvernului, luat prin intermediul unei măsuri de urgență (similară cu ordonanța de urgență din România), nu poate fi anulat, votul marchează o mustrare simbolică pentru autorități, a căror decizie de a ocoli în mare parte legislativul națiunii a provocat furia multor politicieni.

"Această decizie nu are niciun impact asupra preluării Credit Suisse, decisă la 19 martie", a declarat Ministerul elvețian de Finanțe după vot.

Pachetul de sprijin primise deja aprobarea obligatorie din partea comisiei de finanțe a parlamentului, din cauza urgenței problemei, a precizat acesta care a mai adăugat că ”Fondurile au fost deja angajate în totalitate".

Parlamentarii care au susținut o aprobare a acordului, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la imaginea Elveției.

După o zi de dezbateri aprinse, desfășurate în cele patru limbi naționale ale țării, care au continuat până la primele ore ale dimineții, camera superioară a adoptat modificări menite să îi convingă pe sceptici.

Acestea au inclus o propunere ca guvernul federal al Elveției să elaboreze un amendament la legea bancară a țării. Scopul acestuia ar fi reducerea riscurilor pe care le prezintă băncile de importanță sistemică, cum ar fi Credit Suisse și UBS pentru Elveția, de exemplu, prin creșterea cerințelor de capital și limitarea bonusurilor.

Adresându-se parlamentului înainte de votul de miercuri, ministrul de finanțe, Karin Keller-Sutter, le-a spus parlamentarilor să se gândească la mesajul pe care respingerea salvării l-ar transmite lumii.

"Ce semnal vreți să dați la nivel internațional, sunt instituțiile de încredere, apreciați stabilitatea pieței financiare într-un loc unde aveți deja un centru financiar cu o anumită importanță?".

Parlamentarii au fost chemați în capitala țării, Berna, pentru această sesiune extraordinară pentru a discuta despre răspunsul deschis al guvernului elvețian la o prăbușire pe care mulți din țară au pus-o pe seama conducerii de vârf a Credit Suisse.

Fuiunea de luna trecută, în urma căreia Credit Suisse a fost preluată de UBS pentru 3 miliarde de franci elvețieni și susținută cu peste 250 de miliarde de franci elvețieni sub formă de garanții și sprijin, a atras numeroase critici.

Guvernul a invocat legea elvețiană de urgență pentru a semna acest acord, spre furia celor aproape 250 de legislatori care nu au avut drept de vot.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.