Patronatul Concodria: Planul de relansare generează unele îngrijorări

„Membrii federațiilor pe care le reprezentăm, din sectoarele energie și utilități, IT, hotelier, transporturi, retail, financiar-bancar și automotive, au găsit în planul lansat de Guvern multe idei susținute și chiar propuse de-a lungul timpului de către mediul de afaceri, idei pe care le salutăm. Am remarcat însă și lipsa câtorva proiecte importante pentru companiile din sectoarele pe care le reprezentăm. În plus, există câteva îngrijorări legate de capacitatea României și administrației publice de a duce la îndeplinire acest plan”, arată organizația, întrun comunicat.

Astfel, documentul vorbește despre transformarea digitală a României, dar avem nevoie de legislație care să permită utilizarea semnăturii electronice avansate (blocată de ani de zile la nivelul Parlamentului) și de un sistem simplu de identitate digitală pentru cetățeni, care să poate fi furnizat inclusiv de către mediul privat.

Sunt planificate investiții masive în sectorul energetic, în dezvoltarea și extinderea rețelelor de gaz sau a produselor ce au ca materie primă gazul natural, dar nu este deloc clar din document cum vor fi deblocate investițiile în exploatarea offshore din Marea Neagră astfel încât să fie asigurate și cantități corespunzătoare de gaze naturale din producția națională.

Florin Jianu: 100.000 de IMM-uri au nevoie de susţinere în diverse forme

Se insistă în condiționarea finanțării antreprenoriatului în tehnologiile de vârf de numărul de locuri de muncă create. Abordarea este incompletă, pentru că prioritatea unui start-up este să creeze un produs viabil cu o echipă cât mai mică.

Deși două studii recente (România 2017 și SUA 2018) arată că majoritatea start-up-urilor de succes sunt fondate de persoane care au peste 42 de ani, se continuă cu ideea finanțării start-up-urilor studențești. SUA au constatat că și grupa de vârstă 50-60 de ani produce start-up-uri cu rată dublă de succes față de grupa 18-30 de ani.

Planul de investiții nu este corelat suficient cu tranziția la o economie verde și obiectivele UE privind reducerea emisiilor de carbon, care anticipăm că vor transforma radical economia europeană și, pe cale de consecință, pe cea românească (ex: lipsește o inițiativă în domeniul economiei circulare).

Strategia națională pentru competitivitate la care face referire acest document expiră la finalul acestui an, astfel că ar trebui revizuită urgent, iar Planul să fie actualizat în funcție de noile sectoare strategice; criza prin care trecem a catalizat anumite schimbări radicale, fie că vorbim de relocări ale producției sau de un război comercial tot mai pronunțat.

Documentul prezintă pe larg o nouă viziune de creștere și de schimbare a paradigmei economice, dar nu atinge mai deloc problema reformei administrației publice care din multe puncte de vedere nu mai corespunde nevoilor societății și economiei private.

„Dincolo de observațiile punctuale privind unele proiecte pe care le-am dori accelerate, există și trei îngrijorări importante pe care membrii noștri le au:

1. Nevoia imensă de investiții a României este evidentă chiar și în acest document, dar încrederea investitorilor a fost și continuă să fie puternic șubrezită de legi populiste apărute în ultimii ani (ex: celebra OUG 114). Doar zilele trecute Parlamentul a adoptat intempestiv schimbări la Legea Energiei,

care introduc anumite penalități absurde, disproporționate și nejustificate, precum și măsuri de natura ajutorului de stat, discriminatorii față de clienții existenți, prin votul tuturor partidelor, prevederi care nu fac decât să descurajeze orice companie care dorește să investească pe termen lung în acest sector;

2. În mod similar am văzut în ultimii ani cum sectoare întregi de activitate (ex: bancar, retail - sectoare reprezentate în confederația noastră) au fost supuse sistematic unor reglementări lipsite de sens economic, izvorâte din populism electoral, fără niciun studiu de impact. Planurile Guvernului se pot împotmoli foarte repede dacă nu există un dialog permanent și eficient cu Parlamentul, astfel încât cele două instituții să se consulte și să lucreze împreună;

3. Lipsește un program pentru imagine națională, care este vital în noul context economic și geopolitic. O imagine mai bună a României ar aduce beneficii tuturor sectoarelor economice, ar întări capacitatea de export, de atragere a forței de muncă sau a investițiilor străine, ar stimula turismul și repatrierea, dar și atragerea de studenți străini în universitățile românești.”

Patronatul crede că toate partidele, fie că sunt la guvernare sau în opoziție, trebuie să conștientizeze că sunt în egală măsură responsabile de atmosfera economică din România și cât de propice și predictibilă este țara investițiilor autohtone sau străine.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.