Pe planetă mai există încă suprafețe nerevendicate. Una este chiar în Balcani

Acestea sunt cunoscute sub numele de Terra nullius - o expresie latină care înseamnă "pământul nimănui" - și printre ele se numără Bir Tawil, între Egipt și Sudan, câteva buzunare implicate la granița dintre Croația și Serbia și bucăți vaste din Antarctica.

Bir Tawil, un pământ al nomazilor

Unul dintre cele mai semnificative exemple de Terra nullius este Bir Tawil, o bucată de pământ de 2.060 de kilometri pătrați în apropierea graniței dintre Egipt și Sudan, care nu este revendicată de niciuna dintre cele două țări. 

Este un ținut deșertic dezolant, unde temperaturi de 45°C nu sunt ceva rar în plină vară. Populația acestui teritoriu este oficial zero, deși este adesea frecventat de triburi nomade aflate în trecere, cum ar fi poporul Ababda. 

Această ciudățenie a geografiei se datorează în mare parte granițelor trasate de Imperiul Britanic în secolele XIX și XX. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, Marea Britanie a ajuns la un acord cu Egiptul în 1899 care prevedea că "teritoriile aflate la sud de paralela 22 de latitudine" aparțineau Sudanului, ceea ce ar plasa Bir Tawil sub control sudanez.

În 1902, britanicii au întocmit un alt plan pentru granița dintre Sudan și Egipt. În cadrul acestui plan, Bir Tawil a fost plasat sub administrație egipteană, deoarece zona era folosită ocazional de tribul Ababda, care avea sediul în apropiere de Aswan, în sudul Egiptului. 

Cu toate acestea, Egiptul dorește să respecte doar frontiera originală din 1899, în timp ce Sudanul revendică frontiera administrativă din 1902. Cu alte cuvinte, Egiptul crede că Bir Tawil se află în Sudan, dar Sudanul crede că se află în Egipt. 

Unele grupuri au încercat să revendice terenul, dar niciunul nu a fost recunoscut la nivel internațional. În 2014, Jeremiah Heaton, rezident în SUA, din Virginia, a încercat să revendice zona ca fiind a sa, numind-o "Regatul Sudanului de Nord" și anunțându-se ca rege autoproclamat. Motivația sa a fost aceea de a putea îndeplini dorința fiicei sale de a deveni prințesă. În mod surprinzător, revendicarea sa nu a fost recunoscută de către Națiunile Unite.

O altă idee mai puțin ridicolă este aceea că Bir Tawil ar putea servi drept exemplu al unui nou tip de jurisdicție în care populația indigenă deține drepturile asupra terenurilor. 

Deocamdată, însă, Bir Tawil nu aparține nimănui.

Pământul lui Marie Byrd: Bucata nedorită a Antarcticii

În conformitate cu dreptul internațional, nicio parte din Antarctica nu este deținută de o singură țară. Cu toate acestea, acest lucru nu a împiedicat șapte națiuni să revendice părți ale continentului ca fiind ale lor: Argentina, Australia, Chile, Franța, Noua Zeelandă, Norvegia și Marea Britanie.

Harta tipică care prezintă aceste revendicări teritoriale va arăta Antarctica tăiată în felii ca o pizza, cu Australia și Norvegia ocupând partea leului. Totuși, este de remarcat faptul că un colț rămâne nerevendicat, cunoscut sub numele de Marie Byrd Land.
Acesta este numit după soția ofițerului de marină american Richard E Byrd, care a explorat regiunea la începutul secolului XX.

Cu o suprafață colosală de 1.605.792 de kilometri pătrați (620.000 de mile pătrate), Marie Byrd Land este cel mai mare teritoriu nerevendicat din lume. Motivul pentru care a rămas o Terra nullius este pur și simplu pentru că este atât de izolat și de netrecut, chiar și după standardele Antarcticii. 

Gornja Siga, bucata de pământ din Balcani pe care nu o revendică nimeni

Între granița balcanică a Croației și Serbiei, pe malul estic al Dunării, mai multe porțiuni de teren au fost intens disputate de la destrămarea sângeroasă a Iugoslaviei în anii 1990. Pe malul vestic al fluviului, există o problemă opusă: patru sau câteva terenuri nu sunt revendicate de niciuna dintre țări. 

Gornja Siga, care de fapt este o insulă, este cea mai mare dintre aceste zone, constând în doar 7 kilometri pătrați de teren împădurit care acționează ca o câmpie inundabilă a Dunării. Din punct de vedere tehnic, se află sub controlul de facto al Croației, deși ei declară că terenul este sârbesc, în timp ce Serbia nu revendică terenul.

Deși este neglijat atât de Croația, cât și de Serbia, alte câteva părți au fost foarte interesate să își spună Gornja Siga al lor. 
În aprilie 2015, un mic grup de libertarieni condus de politicianul ceh Vít Jedlička a plantat un steag pe mlaștina nelocuită și a proclamat că este un nou microstat numit Liberland. Ideea era de a o transforma într-o utopie libertariană, fără taxe obligatorii, cu reglementări minime ale statului și cu Bitcoin ca monedă.

"Motto-ul Liberland este "Să trăiești și să lași să trăiești", deoarece se mândrește cu libertatea personală și economică a oamenilor săi; acest lucru include puterea limitată acordată guvernului pentru a asigura o interferență mai mică cu libertatea oamenilor și a națiunii în ansamblu", se arată pe site-ul Liberland, unde puteți chiar să vă înscrieți pentru cetățenie. 

Din păcate, visul a întâmpinat o serie de obstacole. În ciuda faptului că au manifestat puțin interes față de Gornja Siga înainte, autoritățile croate nu au fost încântate de ideea de a avea un microstat libertar sălbatic la ușa lor, așa că forțele lor de poliție ar fi arestat pe oricine a încercat să pună piciorul pe teren.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.