Diagnostic dur pentru Portul Constanța: Performanță sub potențial, lipsa investițiilor, management fără obiective
Potrivit agenției Bloomberg, reprezentanții regatului petrolier din Golful Persic au cerut ca Rusia să reducă cel mai mult cota de producție, cu 1,5 milioane de barili pe zi. Refuzul Kremlinului de a accepta o asemenea propunere a și condus, de altfel, la întreruperea bruscă a negocierilor și amânarea pentru 9 aprilie a unei noi reuniuni ministeriale a alianței OPEC+, programată inițial pentru data de 6. Și multe vor depinde de răspunsul Kremlinului.
Ce va decide până la urmă Moscova, rămâne de văzut. Două aspecte sunt însă evidente. În primul rând, este clar că Rusia a pierdut acest război al petrolului pe care l-a singură l-a declanșat. Considerat un bun strateg, președintele Vladimir Putin se vade acum pus la zid. Cu siguranță nu a anticipat impactul epidemiei de coronavirus asupra pieței. În al doilea rând este la fel de clar că Moscova nu va avea altă soluție decât să accepte condițiile impuse de alții, în cazul de față fiind vorba despre Arabia Saudită, susținută de SUA.
Citește și Pandemie. Giganții petrolieri ai lumii, îngropați în datorii
În ultimii ani, în special de când se află sub sancțiuni internaționale pentru comportamentul ei dictatorial, economia rusă a reușit să se desprindă ușor de dependența de materiile prime, în special de petrol și gaze naturale, dar nu într-o măsură care să-i permită să rămână indiferentă la scăderi abrupte ale prețurilor. Or, în marea lor majoritate, analiștii susțin că, în absența unui consens între Washington, Riad și Moscova privind echilibrarea pieței aurului negru, barilul ar putea coborî mult sub 10 dolari.
Ceea ce, trebuie spus, nu convine, de altfel, nimănui. Nici Statelor Unite, nici Arabiei Saudite și, cu atât mai mult, Rusiei. Și, în special în condiții de pandemie, când nimeni nu știe cum vor evolua lucrurile, când economia lumii și, implicit cererea de petrol, va începe să revină, cu pași mici, la normal. Experții cred că până la sfârșitul anului, barilul nu va trece de 30 de dolari. Alții estimează că va oscila în jurul valorii de 35 de dolari. Ambele scenarii sunt aducătoare de necazuri nu doar pentru marii producători mondiali, dar și pentru companiile din domeniu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Cultura de cireșe în România...
Invazia declanșată de Putin în Ucraina a provocat recent...
O veste bună vine de la...
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în scădere...
ELCEN îşi propune să construiască un cartier la CET...
Conform datelor prezentate de...
Confederația Operatorilor și...
Banca Națională a României a...
Este o veste bună și, totodată,...
Este vorba despre indiu, cel mai moale metal, care nu...
Normalul se împletește cu...
Un avion cargo Boeing al...
Constructorul auto japonez...
După un an și jumătate fără niciun anunț pe iPad-uri,...
Compania israeliană BlueBird Aero Systems, care...
AstraZeneca își retrage...
Pe măsură ce entuziasmul legat...
Este foarte posibil ca, pe...
A fost aprobată o nouă OUG care...
Concret, este vorba despre un instrument nou al celor de...
În anumite situații legea prevede că nu proprietarii...
Autoritatea de Supraveghere...
Un start-up britanic, Wayve, a...
Amazon va investi aproape 9...
Statele Unite au revocat...