De la descoperirea sa în 1801, Ceres a fost considerată pe rând drept planetă, apoi asteroid iar în prezent planetă pitică, din aceeaşi clasă de corpuri cosmice cu Pluto. Însă indiferent de modul în care a fost catalogată, Ceres le-a trezit mereu curiozitatea oamenilor de ştiinţă.

În 2015, după o călătorie de 7 ani şi jumătate, sonda americană Dawn s-a plasat pe orbită în jurul acestui corp cosmic enigmatic plasat între Marte şi Jupiter. Aceasta a fost prima vizită a unei planete pitice de către o sondă automată.

Luna joviană a trecut prin cel mai mare impact din sistemul solar

Cu un diametru de doar aproximativ 950 de kilometri, Ceres este cel mai mare obiect din centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter. Ea îşi încheie mişcarea de rotaţie în jurul Soarelui în aproximativ 4,61 de ani tereştri.

De la sfârşitul anului 2018, sonda Dawn, care a rămas fără energie, nu a mai transmis noi date către oamenii de ştiinţă, însă aceştia continuă să analizeze datele pe care sonda le-a adunat deja. Aceste analize sunt prezentate într-o serie de 7 studii publicate toate luni în revistele Nature Astronomy, Nature Geoscience şi Nature Communications.

Unul dintre faimoasele mistere ale lui Ceres este prezenţa a peste 130 de zone luminoase la suprafaţa sa, majoritatea lor asociate unor cratere de impact. În faza finală a misiunii sale, Dawn s-a apropiat până la 35 de kilometri de suprafaţa lui Ceres şi şi-a focalizat instrumentele spre Occator, unul dintre craterele de impact vechi de cel puţin 20 de milioane de ani.

Conform autorilor unuia dintre studii, cel coordonat de Carol Raymond de la Institutul Tehnologic din California (SUA), un vast rezervor de apă sărată se află în interiorul acestui crater.

Într-un alt articol, Maria Cristina De Sanctis de la Institutul naţional de astrofizică din Italia şi colegii săi au semnalat prezenţa clorurii hidratate de sodiu în cea mai strălucitoare zonă a craterului Occator.

Pentru Maria Cristina De Sanctis, "aceste rezultate dezvăluie că există apă în stare lichidă în subsolul planetei" şi că Ceres este "un fel de lume oceanică, aşa cum sunt anumite luni ale lui Saturn şi Jupiter".

"Materialul descoperit pe Ceres este extrem de important din perspectiva astrobiologiei" pentru că "ştim că aceste minerale sunt esenţiale pentru posibilitatea apariţiei vieţii", a declarat ea pentru AFP.