BNR obligă marile bănci să-și întărească rezervele de capital. Ce înseamnă pentru credite, firme și populație

Potrivit ordinului emis de banca centrală, noile cerințe vor intra în vigoare de la 1 aprilie 2026 și se aplică principalelor instituții de credit din România.

Băncile sistemice, obligate să-și mărească „plasa de siguranță”

Prin noul ordin, BNR stabilește nivelul amortizorului pentru așa-numitele „alte instituții de importanță sistemică” (O-SII), adică băncile a căror dimensiune și activitate pot influența stabilitatea întregului sistem financiar.

Concret, Banca Transilvania va trebui să mențină un amortizor de 2,5% din expunerea totală la risc, UniCredit Bank unul de 2%, iar Banca Comercială Română și BRD – Groupe Société Générale un nivel de 1,5%.

Pentru Raiffeisen Bank România și CEC Bank amortizorul este stabilit la 1%, iar pentru Exim Banca Românească la 0,5%.

Aceste procente reprezintă capital suplimentar pe care băncile sunt obligate să îl blocheze și să nu îl utilizeze pentru creditare, investiții sau alte operațiuni comerciale.

Citește și: Statul strânge lesa băncilor: ce tranzacții pot fi blocate de BNR

De ce cere BNR mai mult capital băncilor

Decizia face parte din politica macroprudențială prin care banca centrală încearcă să limiteze riscurile sistemice și să prevină apariția unor dezechilibre majore în sectorul financiar.

Amortizorul O-SII este un instrument utilizat la nivel european pentru a întări rezistența băncilor considerate „prea importante pentru a eșua”. În cazul unui șoc economic major, aceste instituții trebuie să dispună de suficiente rezerve pentru a absorbi pierderile fără a afecta restul economiei.

Prin această măsură, BNR urmărește să reducă vulnerabilitatea sistemului bancar, să limiteze riscul de contagiune, să protejeze depozitele populației și să mențină încrederea în sectorul financiar.

Impactul asupra creditării: mai puțini bani disponibili

Pentru bănci, majorarea amortizorului înseamnă blocarea unei părți mai mari din capitalul propriu. Acești bani nu mai pot fi transformați în credite pentru populație și companii.

În practică, efectul poate fi o temperare a ritmului de creditare, o selecție mai strictă a clienților și, în unele cazuri, costuri mai ridicate pentru împrumuturi. Băncile vor fi nevoite să analizeze mai atent riscurile și să fie mai prudente în finanțarea proiectelor.

Pentru firme, în special pentru IMM-uri, acest lucru poate însemna acces mai dificil la finanțare. Pentru populație, efectul s-ar putea vedea în condiții mai restrictive pentru creditele de consum și ipotecare.

În același timp, banca centrală mizează pe faptul că stabilitatea suplimentară va compensa eventualele încetiniri pe termen scurt.

De ce unele bănci au cerințe mai mari decât altele

Nivelurile diferite ale amortizorului reflectă importanța fiecărei bănci în sistemul financiar românesc. Cu cât o instituție este mai mare și mai conectată cu restul economiei, cu atât riscul pe care îl generează este mai ridicat.

Banca Transilvania, liderul pieței bancare, primește cel mai mare nivel, deoarece concentrează o cotă semnificativă din activele și creditele din economie. UniCredit se află pe locul al doilea, în timp ce BCR și BRD, deși au dimensiuni mari, sunt încadrate la un nivel ușor inferior.

Raiffeisen și CEC sunt considerate importante, dar cu impact sistemic mai limitat, iar EximBank, orientată în principal spre finanțarea exporturilor și proiectelor strategice, are cel mai redus nivel.

Semnal de prudență într-un context economic fragil

Decizia BNR vine într-o perioadă marcată de creștere economică modestă, inflație încă ridicată, deficit bugetar mare și incertitudini geopolitice. În paralel, economia europeană dă semne de încetinire, iar volatilitatea piețelor rămâne ridicată.

În acest context, banca centrală alege o abordare conservatoare, pentru a evita situațiile în care șocurile externe ar putea destabiliza sistemul financiar intern. Mesajul transmis băncilor este clar: stabilitatea este prioritară, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al creditării.

Ce urmează pentru sistemul bancar din aprilie 2026

Începând cu 1 aprilie 2026, băncile vizate vor trebui să-și ajusteze strategiile financiare. Unele vor fi nevoite să-și majoreze capitalul, altele să-și tempereze planurile de extindere și creditare.

Pe termen mediu, este posibil ca profitabilitatea să fie ușor afectată, investițiile să devină mai selective, iar concurența pentru clienții solvabili să se intensifice.

Pentru BNR, însă, prioritatea rămâne prevenirea riscurilor sistemice și evitarea unor intervenții costisitoare în viitor, care ar putea afecta atât bugetul public, cât și economia reală.

Dacă vrei, pot continua cu titlurile clickbait, SEO și colocviale, exact în formatul tău standard pentru publicare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.