Ploile devastatoare, un fenomen tot mai probabil într-o lume mai caldă

Ploile torențiale care au provocat inundații catastrofale în centrul Argentinei și au ucis 16 persoane la începutul lunii au fost alimentate parțial de schimbările climatice și ar putea deveni mai frecvente pe măsură ce temperatura globală continuă să crească, a declarat joi o echipă de oameni de știință internaționali.

O analiză realizată de World Weather Attribution a constatat că valul extrem de căldură din regiune, care a precedat inundațiile, a generat o masă de aer mai caldă și mai umedă. Aceasta s-a ciocnit cu un front rece venit din Patagonia, ceea ce a dus la ploi torențiale în Bahia Blanca, un oraș portuar situat la aproximativ 550 km sud de Buenos Aires.

Un fenomen fără precedent

„Indicatorii de căldură și umiditate (care au condus la inundații) ar fi fost practic imposibili fără schimbările climatice”, a declarat Juan Rivera, unul dintre autorii raportului și cercetător la Institutul Argentinian de Cercetare a Zăpezii, Glaciologiei și Științelor Mediului (IANIGLA), în cadrul unei conferințe de presă.

Rivera a explicat că mai multe zile cu temperaturi de peste 40°C în nordul și centrul Argentinei, inclusiv un val de căldură umed chiar înainte de ploi, combinate cu umiditatea crescută provenită din Amazon, au condus la o acumulare de vapori de apă. Această combinație a dus la precipitații de 300 mm în Bahia Blanca în doar șase ore.

„Aceste inundații nu au precedent în înregistrările stațiilor meteorologice naționale”, a subliniat Rivera, menționând că frontul rece a rămas staționar în regiune timp de mai multe ore înainte de a se retrage.

Schimbările climatice amplifică intensitatea fenomenelor extreme

Potrivit studiului, valurile extreme de căldură care preced ploile sunt încă evenimente rare, având loc o dată la 50-100 de ani. Cu toate acestea, schimbările climatice contribuie la creșterea frecvenței și intensității acestor temperaturi extreme.

Anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu temperaturi globale care au depășit pentru prima dată nivelurile preindustriale cu 1,5°C. Oamenii de știință anticipează că și 2025 ar putea fi unul dintre cei mai fierbinți ani din istorie.

Raportul subliniază că, deși cercetătorii au reușit să stabilească o legătură clară între schimbările climatice cauzate de activitatea umană și temperaturile extreme, conexiunea cu precipitațiile abundente rămâne mai puțin concludentă, din cauza unor discrepanțe între seturile de date meteorologice globale.

„Dar să nu ne lăsăm induși în eroare de aceste incertitudini”, a avertizat Friederike Otto, co-responsabil al World Weather Attribution. „Pe măsură ce planeta se încălzește, riscul ca fenomene extreme să lovească aceeași regiune în mod simultan sau succesiv va continua să crească, iar noi trebuie să fim pregătiți.”

Urbanizarea rapidă crește vulnerabilitatea în fața dezastrelor

Raportul subliniază că Bahia Blanca a cunoscut o urbanizare rapidă și nu dispune de infrastructura necesară pentru a face față precipitațiilor extreme. În plus, regiunea se confruntă cu riscuri tot mai mari într-un climat în schimbare, iar îmbătrânirea populației, dezvoltarea urbană accelerată și densitatea ridicată a locuitorilor nu fac decât să agraveze aceste pericole.

Juan Rivera a reamintit că, în 2023, regiunea a fost afectată și de o furtună devastatoare, cu rafale de vânt care au depășit 150 km/h, subliniind că zona nu este pregătită să facă față unor astfel de riscuri.

„Cele două evenimente extreme au avut consecințe extinse și caracteristici comune legate de schimbările climatice cauzate de activitatea umană: valuri de căldură mai frecvente și un aer mai umed, factori care au intensificat furtunile”, a explicat Rivera. El a adăugat că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine riscurile cumulative ale unei lumi tot mai calde.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.