Portul Constanţa, record al traficului de mărfuri. Cerealele, mărfurile cu cea mai mare pondere în traficul total

Portul Constanţa va încheia anul cu un nou record istoric în privinţa traficului de mărfuri. Acesta va depăşi 70 de milioane de tone, potrivit estimărilor pe primele 11 luni. Constanţa şi-a consolidat, astfel, poziţia de punct central european pentru traficul de cereale, din care un procent important, de peste 20%, a fost realizat pe relaţia cu Ucraina. Destinaţiile principale pentru cereale au fost ţările nord-africane, cele din Orientul Mijociu, Spania şi Filipine, potrivit Rador.

Cerealele reprezintă grupa de mărfuri cu cea mai mare pondere în traficul total, peste 30%.

Preşedintele Asociaţiei Operatorilor Portuari din Constanţa, Viorel Panait, directorul general al companiei care deţine cel mai rapid terminal de cereale din Europa: De la un parcurs care dura între patru şi şapte minute pentru accesul unui autocamion, noi am ajuns la 30-50 de secunde pe fiecare autocamion. Orientarea noastră este către creşterea ritmului de încărcare a navelor şi ne străduim să fim competitivi.

Mulţi operatori portuari au eficientizat activitatea terminalelor în contextul actual al războiului din Ucraina.

Directorul general al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, Florin Vizan: Pe relaţia Ucraina traficul total înregistrat este de 9.500.000 de tone, reprezentând 13,7% din traficul total al portului pentru această perioadă. 5,3 milioane au reprezentat cerealele, respectiv 23,7% din traficul total de cereale înregistrat de Portul Constanţa de la începutul anului.

Traficul total de cereale în primele 11 luni ale anului a totalizat 22,4 milioane tone.

Vezi şi: Retrospectivă 2022. Cum a evoluat preţul cerealelor în contextul tensiunilor geopolitice şi al fenomenelor meteo

Invadarea Ucrainei de către Rusia, în data de 24 februarie, şi blocarea porturilor ucrainene de către Moscova, au afectat semnificativ exporturile de produse agricole ale Ucrainei, iar preţul cerealelor pe plan mondial a atins valori record. Deşi s-a semnat în iulie un acord pentru deblocarea porturilor ucrainene, escaladarea războiului a menţinut nivelul ridicat al preţului cerealelor.

Înaintea conflictului, Ucraina şi Rusia erau responsabile pentru mai mult de 30% din comerţul mondial cu grâu, 32% în cazul orzului, 20% în cazul porumbului şi peste 50% în cazul uleiului de floarea soarelui şi a seminţelor oleaginoase. Exporturile se realizau în special prin porturile lor de la Marea Neagră.

În 2021, producţia de cereale a Ucrainei a crescut cu 32% până la 85,7 milioane de tone, iar de la începutul sezonului agricol 2021/2022 şi până la data de 23 februarie 2022 Ucraina exporta-se 43 de milioane de tone de cereale.

În timp ce exporturile ucrainene erau afectate de război, cele ruseşti au scăzut din cauza lipsei navelor dispuse să meargă în porturile ruseşti şi a impactului sancţiunilor, ceea ce dus la creşteri semnificative ale preţului cerealelor.

În martie, cotaţia grâului la bursa de cereale de la Chicago a atins nivelul ridicat record de 13,64 dolari per bushel, din cauza tensiunilor geopolitice, determinând o reducere a aprovizionării cu cereale, pe o piaţă afectată deja de vremea nefavorabilă şi de restricţiile post-pandemie.

Şi preţurile la porumb şi boabe de soia au atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar cotaţia pentru uleiul de palmier din Malaezia a urcat în martie la un nivel record.

De atunci, preţul grâului a mai scăzut, iar la uleiul de palmier declinul a fost de 40%, pe fondul temerilor privind o recesiune globală, a restricţiilor din China şi a extinderii acordului privind exporturile ucrainene prin coridorul pentru cereale de la Marea Neagră. Citeşte mai departe aici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.