Brand comunist, readus pe piaţă. Un preşedinte american cumpăra de aici

În urmă cu vreo doi, trei ani, s-a zvonit că faimoasa fabrică de încălțăminte Guban va fi rasă de pe fața pământului, pentru că Primăria Timișoarei avea nevoie de acel teren pentru a construi un mare centru comercial. Da, clădirea a fost dărâmată, dar întreprinderea a rezistat, așa cum a făcut-o și în timpul celui de-al doilea Război mondial, dar și în perioada comunistă. Și-a găsit alt sediu și funcționează.

Clienți celebri

Povestea fabricii Guban începe în 1935, când un cizmar cu doar cinci clase primare, Blaziu Guban, a ridicat o fabrică de cremă de ghete, singura, la acea dată, în Banat. Prima pereche de pantofi a fost realizată în 1959. Se spune, printre altele, că încălțările Guban au fost purtate de fostul președinte american Harry Truman, de actrițele Sophia Loren și Gina Lollogridgida, de Regele Mihai sau de poetul Tudor Arghezi. Erau considerați pantofii ideali.

Marca a fost păstrată

În 1978, Blaziu Guban a murit, afacerea fiind preluată de fiul acestuia, Tiberiu Guban, care, din fost ucenic a devenit director, funcție pe care a deținut-o până în 1992, când a ieșit la pensie. Dar cât a lucrat în fabrică, Tiberiu Guban a obținut 20 de brevete de invenție, iar în 1956 a creat pielea artificială. În 1995, întreprinderea din Timișoară a fost privatizată ca societate pe acțiuni, pachetul majoritar de acțiuni fiind preluat de fondul american de investiții New Century Holdings, reprezentat în România prin NCH Advisors. Marca Guban a fost însă păstrată.

Citește și O companie românească înființată în 1911, revine în forță

Începând din 2013, fabrica a trecut printr-un proces de reinventare și investiții de sute de mii de euro. Au fost deschide noi magazine, iar brandul a intrat în marile mall-uri din țară. Există și în București două unități comerciale. S-au reluat exporturile, din Polonia până în Canada. Tot din 2013, Guban participă la Târgul Internațional de Încălțăminte MICAM, de la Milano.

Fermele de pui Crevedia

A fost în pericol să fie închisă din ordinul lui Gheorghi-Dej, a ajuns, după procesul de privatizare demarat de statul romând după 1989, a intrat pe mâinile mai multor manageri străini, înainte de a cumpărată de o societate românească. O istorie zbuciumată, dar cu final fericit. Fermele Crevedia au fost înființate în 1959, pentru ca, trei ani mai târziu, să devină prima societate de creșere industrială a păsărilor nu numai din România, dar și din Europa de Est. Apogeul l-a atins în 1980, iar în 2009 compania înregistra o cifră anuală de afaceri de 50 de milioane de euro.

Caz răsunător de evaziune

În 2017, Fermele Crevedia au fost scoase la licitație, prețul de pornire fiind 14 milioane de euro plus TVA. Cum a ajuns aici? Falimentarea întreprinderii a fost grăbită de un caz răsunător de evaziuine fiscală, unde protagonistul principal a fost Rami Ghaziri, patronul SC Agroli Group SRL. El și alți inculpați, români, libanezi, sirieni, au fost acuzați că au prejudiciat statul român cu peste 25 de milioane de euro. La data intrării în faliment, societatea înregistra datorii de aproape 63 de milioane de lei. Dar a scăpat, cumpărată fiind de compania Vitall, din județul Olt, cu activități în producția de furaje și creșterea păsărilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.