Producţia de ţiţei a României a scăzut cu 6,4% în primele 8 luni ale anului

Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada menţionată, la 5,632 milioane tep, fiind cu 795.700 tep (+16,5%) peste cele din perioada ianuarie-august 2021.

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru 2022 la 3,17 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2021) şi în 2023 la 3,095 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 7,25 milioane tep în 2022 (plus 6,4%) şi la 7,83 milioane tep în 2023 (plus 6,5%). 

Industria energetică nucleară din SUA are o problemă rusească. UPDATE: Nuclearelectrica, precizări

Companiile americane care dezvoltă o nouă generaţie de reactoare nucleare de mici dimensiuni au o mare problemă: doar o singură companie vinde combustibilul de care au nevoie şi este vorba de o firmă rusească, transmite Reuters.

Update: Reprezentanţii Nuclearelectrica au transmis următoarele precizări: 

"Referitor la articolul publicat in data de 20 octombrie 2022 privind provenienta combustibulului de tip HALEU  utilizat in reactoarele modulare de mici dimensiuni, pentru o clarificare in ceea ce priveste proiectul SMR dezvoltat in Romania,  va  comunicam urmatoarele:

Reactoarele modulare de mici dimensiuni, tehnologia NuScale, cea pe care Romania intentioneaza sa o dezvolte si  sa o implementeze pana la sfarsitul acestui deceniu, nu utilizeaza HALEU, ci uraniu usor imbogatit. Tehnologia NuScale are la baza tehnologia reactoarelor cu apa usoara  (LWR) care nu necesita utilizarea HALEU in operare. Asadar, proiectul SMR dezvoltat in Romania nu  necesita importarea de combustibil nuclear tip HALEU, indiferent de provenienta acestuia."

Articolul iniţial: Acesta este motivul pentru care Guvernul american caută de urgenţă să utilizeze o parte din stocul său de uraniu îmbogăţit pentru a putea alimenta noile reactoare nucleare avansate şi să demareze o industrie care este considerată crucială pentru ţările care vor să îşi atingă obiectivele privind neutralitatea climatică.

"Producţia de combustibil HALEU este o misiune critică şi sunt evaluate toate eforturile pentru a majora producţia", a spus un purtător de cuvânt de la Departamentul american al Energiei (DOE).

Criza energetică declanşată de războiul din Ucraina a relansat interesul pentru energia nucleară. Susţinătorii noilor reactoare, care sunt mai mici dar mai puternice, susţin că acestea sunt mai eficiente, pot fi construite mai rapid şi ar putea accelera tranziţia de la combustibilii fosili.

Însă, fără o sursă de încredere de combustibil de tip HALEU (high assay low enriched uranium) de care aceste reactoare au nevoie, companiile care dezvoltă noile reactoare se tem că nu vor primi comenzi pentru centralele lor. Şi fără comenzi, potenţialii producători ai acestui combustibil este puţin probabil să pună la punct lanţurile de aprovizionare comercială şi să înlocuiască uraniul rusesc.

"Înţelegem că este nevoie de acţiuni urgente pentru a stimula punerea la punct a unei oferte sustenabile şi determinată de piaţă de HALEU", a spus purtătorul de cuvânt de la Departamentul american al Energiei. Potrivit acestuia, Guvernul american este în faza finală a procesului de evaluare a cantităţii din stocul său de 585,6 tone de uraniu îmbogăţit pe care să o aloce pentru reactoarele nucleare.

Faptul că Rusia are un monopol asupra HALEU este de mult timp o sursă de îngrijorare pentru Washington dar războiul din Ucraina a schimbat miza jocului deoarece nici Guvernul american şi nici companiile care dezvoltă noua generaţie de reactoare nucleare avansate nu vor să depindă de Moscova.

HALEU este un combustibil nuclear îmbogăţit până la 20%, în loc de uraniu îmbogăţit până la 5% care alimentează majoritatea centralelor nucleare din lume. Însă doar firma TENEX, parte a grupului rusesc de stat Rosatom, vinde în prezent combustibil HALEU în regim comercial.

Chiar dacă nicio ţară occidentală nu a sancţionat grupul Rosatom din cauza războiului din Ucraina, motivul principal fiind importanţa companiei ruseşti în industria nucleară mondială, dezvoltatorii americani de centrale nucleare, precum X-energy şi TerraPower, nu vor să fie dependenţi de un lanţ de aprovizionare rusesc.

"Nu am avut o problemă cu combustibilul până în urmă cu câteva luni. După invazia din Ucraina nu mai suntem confortabili să facem afaceri cu Rusia", spune Jeff Navin, director de afaceri externe la TerraPower, companie la care preşedinte este miliardarul Bill Gates.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.