România a produs, în primele patru luni din 2022, o cantitate de ţiţei de 973.500 de tone echivalent petrol (tep), cu 61.700 tep (6%) mai mică faţă de cea din perioada similară din 2021, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada menţionată, la 2,13 milioane tep, fiind cu 621.600 tep (22,6%) sub cele din perioada ianuarie-aprilie 2021.

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru 2022 la 3,17 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2021) şi în 2023 la 3,095 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 7,25 milioane tep în 2022 (plus 6,4%) şi la 7,83 milioane tep în 2023 (plus 6,5%).

Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).

Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătăţirea producţiei interne de ţiţei, până la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, precum şi prin creşterea eficienţei consumului de combustibili fosili, se menţionează în proiect. 

Citește și Petrolul s-a ieftinit! Prețurile au coborât cu peste 5%. Benzina, tot scumpă

Pe piețele mondiale țițeiul se ieftinește. O tendință înregistrată atât la Londra, cât și la New York. În mod normal, această scădere ar trebui să se resimtă și la pompă, acolo unde benzina și motorina golește buzunarele conducătorilor auto. 

Este adevărat, o schimbare a cifrelor de pe tabelele de preț din benzinării nu poate interveni imediat, dar, logic, firesc și normal, ar fi ca veștile bune să apară în câteva zile. Dar este mai mult ca sigur că acest lucru nu se va întâmpla. Poate va exista o companie sau două care va coborî prețurile cu câțiva bănuți, dar experiența ultimelor luni ne-a demonstrat că așa ceva nu a devenit niciodată o mișcare de amploare și că minunea nu a durat decât foarte puțin. 

Scădere pe ambele maluri ale Oceanului

La Bursa ICE Futures, din Londra, contractele pentru țițeiul Brent au scăzut cu 5,1%, ajungând la 108,8 dolari pe baril, potrivit datelor de tranzacționare de la ora 10,00. O asemenea valoare această marcă de petrol nu a mai înregistrat din 19 mai, când încă nu trecuse de pragul psihologic de 109 dolari/baril. 

Peste Ocean, la New York Mercantile Exchange (NYMEX), prețul contractelor futures pentru petrolul american WTI cu livrare în luna august a pierdut 5,36%, ajungând la 103,65 dolari pe baril.

Factorul cheie 

"Factorul cheie din spatele acestui declinului este, în opinia noastră, revizuirea perspectivelor cererii ca urmare a deciziei Rezervei Federale a SUA de a majora dintr-un foc rata dobânzii de referință cu 75 de puncte de bază. Piața se așteaptă ca ratele să continue să crească în continuare, dar nu în acest ritm. A fost o surpriză. Creșterea ratei dobânzilor ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice. O economie mai slabă înseamnă o cerere mai slabă de carburanți”, au comentat analiștii de la ING." 

Potrivit acestora, înrăutățirea perspectivelor de viitor încurajează fondurile de investiții să reducă poziționarea pe contractele petroliere, ceea ce pune presiune pe prețuri. Primul val de vânzări a cuprins piața vinerea trecută, iar tendința continuă și astăzi.

"În mod fundamental, presiunea asupra cotațiilor este exercitată de declarațiile președintelui american Joe Biden despre posibila eliminare a taxei pe benzină în Statele Unite, ca parte a luptei împotriva prețurilor ridicate, precum și de apelurile președintelui către companiile petroliere de a crește producția de aur negru", - a scris, la rândul său, un analist al companiei Veles Capital. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.