România se situează pe locul 27 în ceea ce privește dimensiunea de capital uman a DESI 2022. Țara se confruntă cu o lipsă de competențe digitale de bază în rândul populației. România se situează cu mult sub media UE în ceea ce privește cel puțin competențele digitale de bază (28% față de 54%) și competențele digitale de bază superioare (9% față de 26%). 41% dintre persoanele din România au cel puțin competențe digitale de bază în domeniul creării de conținut digital, sub media UE, care se situează la 66%, se arată în Raportul DESI-2022. 

România se situează sub medie și în ceea ce privește proporția de specialiști în domeniul TIC care ocupă un loc de muncă, cu 2,6%. față de media de 4,5%, dar procentul este în creștere constantă. În schimb, nivelul femeilor din domeniul TIC specialiste și absolvente de TIC rămân ridicate și au crescut la 26% și, respectiv, 6,7%, înregistrând un scor în media europeană. nivelul superior. Ponderea întreprinderilor care oferă formare în domeniul TIC stagnează la 6%, semnificativ sub nivelul UE media UE.

Performanțe rare 

Deși țara nu dispune încă de o strategie privind competențele digitale, există măsuri transversale, precum adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației. Reforma vizează asigurarea cadrului juridic necesar pentru dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor. Acest lucru va implica definirea profilului de competențe pentru profesori și revizuirea școlii obligatorii obligatorie și a planului-cadru pentru disciplinele TIC la toate nivelurile școlare. Reforma va alinia sistemul educațional cu cadrul european DigComp pentru competențele digitale ale elevilor.

În același timp, performanțele țării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.

Continuarea pandemiei de COVID-19 în 2021 și schimbările frecvente de guvern (cinci guverne în ultimii 4 ani) reprezintă o provocare deosebită pentru această țară. Digitalizarea reprezintă în continuare o prioritate pentru actualul guvern aflat la putere începând din 25 noiembrie 2021, alături de simplificarea legislației și crearea unui mediu de reglementare favorabil întreprinderilor. Guvernul conduce transformarea digitală a sectorului public prin politica publică în domeniul e-guvernării pentru perioada 2021-2030 (adoptată la 3 iunie 2021), proiectul emblematic de stabilire a unui cadru pentru serviciile și instrumentele de guvernare electronică. Politica se află la începutul procesului de punere în aplicare.

Bani sunt 

Cu un sprijin pentru investiții de aproape 6 miliarde EUR (20,5 % marcare digitală), Planul de redresare și reziliență al României include măsuri extrem de semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, și anume competențele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor și serviciile publice digitale. În timp ce majoritatea acestor măsuri (atât reforme, cât și investiții) sunt gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, alte ministere și entități publice sunt responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din domeniul digital conexe. O structură de guvernanță flexibilă, care să evite fragmentarea și să asigure o punere în aplicare coerentă și eficace, ar sprijini într-un mod considerabil eforturile de digitalizare depuse în temeiul planului național de redresare și reziliență. 

Alfabetizarea digitală lasă mult de dorit

În cadrul unei recente dezbateri organizate de DCMedia Group, Eugen Bunea, Director executiv Divizia IT, EximBank, recunoștea, printre altele, că ”zona de alfabetizare digitală lasă mult de dorit. Pe de altă parte este, ca să-i zicem așa, o debalansare între competențele pe care noi le avem și le-am dezvoltat la nivel de IT comparat cu deficitul de forță de muncă specializată prin raportare la ceea ce mediul educațional propune pe segmentul de IT. Mult mai interesant este modul în care aceste competențe de IT produc efecte în economie”, spunea Eugen Bunea. 

Întrebat, în cadrul aceluiași eveniment, dacă o să reușim să cheltuim banii din PNRR pentru a face o digitalizare corectă, pentru a nu ne mai plimba cu hârtiile de la o instituție la alta, Marius Humelnicu, președinte în Comisia pentru comunicatii si tehnologia informației, declara că ”suntem obligaţi să atragem acei bani şi să digitalizam. V-am spus de legea interoperabilităţii. Principiul este: doar o singură dată am introdus aceste date în sistem. Trebuie să interoperabilizăm toate instituţiile”. 

Decalaje deosebit de accentuate

Vorbind cu alt prilej, consilierul de stat László Borbély sublinia că doar 28% din populația României are competențe digitale de bază, cea mai mică rată din UE. ”Sunt cifre pe care nu le putem ignora. Avem decalaje semnificative între mediul urban și rural pe mai multe domenii iar studiul lansat astăzi ne pune față în față cu situația actuală. Important este că știm de unde începem să construim”, sublinia oficialul. 

Iar un nou raport al UE arată că olandezii din grupa de vârstă 65-74 de ani au cunoștințe digitale mai bune decât persoanele din grupa de vârstă 25-34 de ani din România, Bulgaria și Italia.”În unele țări, precum Bulgaria și România, decalajele dintre mediul rural și cel urban sunt deosebit de accentuate, în timp ce în alte țări, decalajele sunt mult mai mici. În Belgia, persoanele din zonele rurale sunt mai bine dotate cu competențe digitale decât persoanele din zonele urbane. (…) aceste inegalități geografice ar trebui să fie abordate de factorii de decizie politică pentru a promova creșterea favorabilă a incluziunii și a rezistenței sociale”, arăta același raport. 

DESPRE DESI 

Începând din 2014, Comisia Europeană a monitorizat progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital și a publicat rapoarte anuale privind Indicele economiei și societății digitale (DESI). În fiecare an, rapoartele includ profiluri de țară, care ajută statele membre să identifice domeniile de acțiune prioritară, precum și capitole tematice care oferă o analiză la nivelul UE în principalele domenii de politică digitală. Indicele DESI clasifică statele membre în funcție de nivelul lor de digitalizare și analizează progresele relative înregistrate de acestea în ultimii cinci ani, ținând seama de punctul lor de plecare.

Comisia a ajustat DESI pentru a-l alinia la cele patru puncte cardinale prevăzute în propunerea Comisiei de decizie de instituire a programului „Calea către deceniul digital”, aflată în prezent în stadiu de negociere de către Parlamentul European și Consiliu. Propunerea stabilește obiective la nivelul UE care trebuie atinse până în 2030 pentru a realiza o transformare digitală cuprinzătoare și durabilă în toate sectoarele economiei. Dintre indicatorii DESI 2022, 11 măsoară obiectivele stabilite în deceniul digital.

În viitor, DESI va fi aliniatși mai îndeaproape la deceniul digital, pentru a se asigura că toate obiectivele sunt discutate în rapoarte. În prezent, digitalizarea în UE nu este uniformă, deși există semne de convergență. În timp ce liderii au rămas aceeași, un grup substanțial de state membre se grupează în jurul mediei UE. Este important de remarcat faptul că majoritatea statelor membre care au avut un nivel mai scăzut de digitalizare în urmă cu cinci ani progresează într-un ritm mai rapid decât restul statelor, ceea ce indică o convergență generală în domeniul digital în UE.

Atingerea obiectivelor deceniului digital depinde de efortul colectiv al tuturor. Fiecare stat membru va contribui la acest obiectiv ambițios pornind dintr-un punct diferit, determinat de resurse, avantaje comparative și alți factori relevanți, cum ar fi dimensiunea populației, nivelul de dezvoltare al economiei și domeniile de specializare. De exemplu, statele membre cu economii dezvoltate sau populații numeroase vor trebui să obțină rezultate bune pentru a permite Europei în ansamblu să atingă obiectivele până în 2030. Liderii din domeniul digital vor trebui să progreseze în continuare pentru a deveni lideri în domeniul digitalizării la nivel mondial, în timp ce toate eforturile de digitalizare ale statelor membre vor fi determinate de nevoile lor economice și societale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.