Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,32%

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,32% în luna august a acestui an, de la 14,96% în iulie, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au urcat cu 18,22%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 15,98%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,26%, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna august 2022 comparativ cu luna iulie 2022 au crescut cu 0,6%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 11,6%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 este 15,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 - august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 - august 2021) este 11,0%", se arată în comunicatul INS.

Conform datelor INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2022 comparativ cu luna iulie 2022 este 100,44%.

Instituţia menţionează că rata anuală a inflaţiei în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 - august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 - august 2021) determinată pe baza IAPC este 9,5%.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate în august de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR estima în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru finalul acestui an şi de 6,7% pentru 2023.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC se plafonează pe parcursul trimestrului III, iar din trimestrul IV se înscrie pe o traiectorie descendentă, sub ipoteza detensionării graduale a pieţelor en gros de energie şi a celor ale produselor agroalimentare, precum şi a disipării treptate a sincopelor în lanţurile globale de valoarea adăugată, dar şi ca urmare a unor efecte de bază, după corecţiile puternic ascendente ale preţului energiei din 2021, înainte de implementarea schemelor de sprijin ale consumatorilor casnici.

BNR se aşteaptă la o întrerupere temporară a tendinţei dezinflaţioniste în trimestrul II din 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale.

La orizontul prognozei, iunie 2024, nivelul proiectat este de 2,3%, în interiorul intervalul ţintei de inflaţie, pe fondul manifestării unui efect de bază substanţial. 

Citeşte şi: Ciucă, schimbare radicală de discurs. De la ”nu avem probleme la iarnă” la ”ne așteaptă o iarnă foarte grea”

După ce ieri șeful guvernului ne îndemna să facem economie de energie electrică, azi, Ciucă le-a spus oamenilor veniţi la Ţebea, pentru a-l comemora pe Avram Iancu, că trecem printr-o perioadă a incertitudinii şi nesiguranţe şi că ”avem în faţă o iarnă grea pe care trebuie să o pregătim cu înţelepciune şi responsabilitate”.

Ministerele de resort afirmau și acestea că România nu are probleme cu rezervele de gaze, că suntem în parametri privind asigurarea umplerea depozitelor pentru la iarnă și, totodată, că țara noastră nu este atât de dependentă de gazul rusesc deoarece are resurse proprii și lăudau demararea exploatări gazelor din Marea Neagră din perimetrul Midia  de către Black Sea Oil & Gas (BSOG).

”Anul acesta se estimează o producţie de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze. Producţia la platou va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viaţă estimaţi pentru zăcămintele Ana şi Doina”, se spunea în iunie intr-un comunicat al BSOG.

”Exploatarea în premieră a gazelor naturale din Marea Neagră va consolida capacitatea României de a asigura necesarul de gaze naturale din consumul intern și, astfel atingerea obiectivului de a fi independenți energetic. Asigurarea necesarului de gaze naturale din resursele proprii în procent de 90 la sută ne transformă într-o piață mult mai concurențială, mai ales în perioada acestor crize suprapuse. Guvernul României va fi mereu un partener al tuturor investitorilor care aduc plus valoare țării noastre și contribuie la bunăstarea cetățenilor noștri. Legea Off-shore permite continuarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, cu perspective de a transforma România în exportator de gaze în următorii ani” a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Azi în schimb, același premier afirmă că: " Avem o iarnă grea în faţă pe care trebuie să o pregătim cu înţelepciune, echilibru şi responsabilitate. Nu va fi uşor, dar România va reuşi să depăşească toate aceste greutăţi, pentru că suntem pregătiţi pentru orice scenariu. În acelaşi timp nu suntem singuri. Suntem în NATO şi UE (referire la războiul din Ucraina n.r.)”.

În contextul în care la adunarea de la Ţebea erau prezenţi şi membri ai partidului AUR, care se manifestau zgomotos, premierul a amintit de "majoritatea tăcută" a românilor, despre care "rar se vorbeşte de la tribuna puterii".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.