Ray Dalio: ordinea mondială de după 1945 s-a prăbușit și începe o nouă eră geopolitică

„Lumea veche” nu mai există, spune Dalio că au admis liderii la München

În relatarea lui Dalio, la München a fost rostit, în esență, verdictul: lumea de după 1945, construită pe alianțe, instituții și un set de reguli relativ predictibile, nu mai funcționează. El îl citează pe cancelarul german Friedrich Merz spunând că „ordinea mondială așa cum a existat timp de decenii nu mai există” și că intrăm într-o perioadă de „politică a marilor puteri”, în care libertatea „nu mai este un dat”. Dalio spune că și președintele Franței, Emmanuel Macron, ar fi mers pe aceeași linie, afirmând că vechile structuri de securitate ale Europei, legate de ordinea precedentă, nu mai există și că Europa trebuie să se pregătească de război. În același registru, Dalio îl citează pe secretarul de stat american Marco Rubio, care ar fi vorbit despre o „nouă eră geopolitică”, pentru că „lumea veche” a dispărut.

Dincolo de formulări, ideea centrală este una singură: Dalio vede o schimbare de „regim” în relațiile internaționale. Nu o criză temporară, nu o abatere de la normal, ci o trecere într-o altă ordine, cu reguli mai slabe, instituții mai puțin capabile să impună standarde și cu o competiție mai directă între centrele de putere.

Citește și: Miliardarul Ray Dalio: „Suntem în pragul prăbușirii ordinii monetare”

„Stage 6” din „Marele Ciclu”: dezordine, lipsă de reguli, ciocnire între mari puteri

Dalio își traduce observațiile în propriul cadru teoretic, pe care îl numește „Big Cycle” (Marele Ciclu) al ordinii și dezordinii. În „parlance-ul” lui, spune că lumea a intrat în „Stage 6”, etapa în care apar fracturi mari tocmai fiindcă nu mai există reguli acceptate de toți, iar logica devine una brută: „might is right”, adică puterea decide.

În interiorul statelor, ordinea e menținută de legi, instituții care fac legea, poliție, instanțe și sancțiuni clare. În relațiile internaționale, notează Dalio, aceste mecanisme sunt fie inexistente, fie insuficiente. Au existat încercări de „reglementare” a lumii prin structuri colective, însă ele eșuează atunci când statele cele mai puternice au mai multă forță decât instituțiile care ar trebui să arbitreze. Când un actor mare are mai multă putere decât „colectivul”, colectivul devine decor, iar negocierile se poartă prin presiune, nu prin „pledoarii la un judecător”.

Din această logică decurge una dintre ideile-cheie ale lui Dalio: în disputele serioase, marile puteri nu se raportează la „dreptul internațional” ca la o instanță supremă, ci negociază dur, amenință, fac înțelegeri temporare sau intră în confruntări. Ordinea externă seamănă mai mult cu „legea junglei” decât cu un sistem juridic stabil.

Cele cinci „războaie” care vin înaintea războiului adevărat

Dalio descrie cinci tipuri mari de conflicte între state, care, de cele mai multe ori, se combină și se amplifică reciproc.

Primul este războiul comercial și economic: tarife, restricții la import și export, măsuri menite să slăbească rivalul prin lovituri directe în economie.

Al doilea este războiul tehnologic: bătălia pentru tehnologii considerate strategice, cu decizii despre ce se partajează și ce se blochează în numele securității naționale.

Al treilea este războiul geopolitic: confruntări pentru teritorii și alianțe, rezolvate prin negocieri, angajamente explicite sau implicite, presiune diplomatică, nu prin focuri de armă.

Al patrulea este războiul de capital: instrumente financiare precum sancțiunile, tăierea accesului la bani și credit, limitarea accesului la piețele de capital sau izolarea unor instituții.

Al cincilea este războiul militar: momentul în care conflictul devine „hot war”, cu forțe armate, foc și victime.

Dalio avertizează că primele patru, chiar dacă nu implică „împușcături”, sunt tot lupte de putere. Iar în multe cazuri, ele escaladează în timp până la război militar, mai ales când miza devine existențială. În plus, odată ce începe războiul militar, toate celelalte dimensiuni sunt „înarmate” la maximum: economia, capitalul, tehnologia și geopolitica devin arme în același conflict.

Punctul cel mai inflamabil: SUA–China și Taiwan

În analiza sa, Dalio subliniază că riscul cel mai mare de război militar apare când două condiții sunt îndeplinite simultan: puteri militare comparabile și diferențe ireconciliabile, cu miză existențială. Ca exemplu al celui mai exploziv conflict potențial „de acum”, el indică tensiunea dintre Statele Unite și China în jurul Taiwanului.

În același timp, Dalio insistă pe ideea că războaiele nu merg niciodată conform planului și sunt, aproape inevitabil, mult mai rele decât își imaginează decidenții. De aici rezultă accentul lui pe evitarea războiului „cu împușcături” și pe negociere, chiar și între rivali, cu înțelegerea clară a „liniilor roșii” și a intereselor vitale ale celuilalt.

„Putere, respect pentru putere, putere folosită cu înțelepciune”

Una dintre concluziile practice pe care Dalio le împinge în față este un principiu dur: puterea va bate mereu acordurile, regulile și legile atunci când tensiunea ajunge la limită. De aceea, spune el, este important să ai putere, să respecți puterea altora și să o folosești cu înțelepciune.

Înțelepciunea, în logica lui, nu înseamnă doar „hard power” și intimidare. Dalio argumentează că generozitatea, încrederea și colaborările care produc rezultate de tip win-win pot fi forțe mult mai eficiente decât bullying-ul, tocmai pentru că un război „câștigat” care costă enorm în bani și vieți poate fi, în termeni strategici, o victorie proastă. El avertizează și asupra ușurinței cu care statele alunecă în „războaie stupide”: escaladări de tip „tit-for-tat”, capcana orgoliului, costul reputațional al retragerii și erorile de judecată într-un mediu în care deciziile se iau rapid.

Mesajul final al lui Dalio, așa cum reiese din text, este că lumea intră într-o perioadă în care ciclurile de ordine și dezordine se accelerează, iar presiunea pe alianțe, instituții și economii va crește. Cu alte cuvinte: riscul nu vine doar dintr-un singur front, ci din suprapunerea mai multor „războaie” care, împreună, pot împinge sistemul global într-un conflict deschis.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.