Războiul dintre Azerbaidjan și Armenia tensionează și mai mult piața gazelor

Armenia şi Azerbaidjan au convenit marţi dimineaţă o încetare a ostilităţilor în regiunea Nagorno-Karabah, însă înţelegerea a fost încălcată după numai câteva minute, au anunţat media azere, potrivit Reuters şi AFP.

Un acord de încetare a focului a intrat în vigoare la orele locale 09:00 (05:00 GMT), potrivit relatărilor de presă şi unei surse care a solicitat anonimatul, dar media azere au informat că acordul a fost încălcat la scurt timp.

Pe de altă parte, miniştrii apărării din Rusia şi Armenia, Serghei Şoigu şi Suren Papikian, au discutat marţi dimineaţă şi au decis ''să ia măsurile necesare pentru a stabiliza situaţia'' la frontiera armeano-azeră, a declarat Ministerul Apărării armean, citat de Interfax.

Armenia şi Azerbaidjan au anunţat marţi confruntări de amploare la graniţă, soldate cu victime, în cea mai recentă izbucnire de violenţă între cele două ţări.

Potrivit Interfax, premierul armean Nikol Paşinian a anunţat în parlamentul de la Erevan că cel puţin 49 de soldaţi armeni şi-au pierdut viaţa în noile confruntări cu Azerbaidjanul, precizând că luptele continuă.

La jumătatea lunii iulie, Comisia Europeană a semnat un acord cu Azerbaidjanul pentru a dubla importurile de gaze naturale din această fostă republică sovietică la cel puțin 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027, însă dacă în această țară se declanșează un război, astfel de contracte nu vor putea fi respectate.

Pe de altă parte, în România, Virgil Popescu anunța că se afla în discuții cu Azerbaidjan pentru importul de gaze din această țară: ”Suntem în continuare în discuţii spre finalizare şi discutăm despre aducerea unor cantităţi de gaze atât din Azerbaidjan, cât şi din Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite. Discutăm, în principal, în momentul de faţă, cu privire la tranzitul acestor gaze prin diverse state: Turcia, Bulgaria, Grecia şi descărcarea gazului lichefiat în porturile din Grecia sau Turcia. Când vom finaliza toate aceste aspecte vom anunţa public", anunța ministrul Energiei la îbceputul lunii August.

Citește și: Criza gazelor. Germania riscă o recesiune, Suedia face planuri de urgență

Germania riscă o recesiune categorică dacă livrările de gaze rusești, deja deficitare, se vor opri complet, au avertizat marți surse industriale, în timp ce Suedia s-a alăturat listei tot mai mari de națiuni europene care elaborează și pun în practică planuri de urgență pentru a face față unei crize tot mai grave a aprovizionării cu energie.

Țările Uniunii Europene, de la Marea Baltică, în nord, până la coasta Adriaticii, în sud, au stabilit măsuri pentru a face față unei crize de aprovizionare după ce Rusia a invadat Ucraina. Înainte de război, Uniunea Europeană a depins de Rusia care-i asigura 40% din necesarul său de gaze, în cazul Germaniei, procentul ajungând la 55%. Sancțiunile impuse și decizia Kremlinului de a sista livrările pentru o serie de țări, au creat un gol care trebuie acum umplut. Iar o primă măsură, cea mai ușor de realizat a fost anularea temporară a planurilor de închidere a centralelor electrice pe bază de cărbune.

Prețurile globale ale gazelor au crescut vertiginos, ceea ce antrenat o explozie a inflației și a creat o durere de cap și mai mare pentru factorii de decizie politică care încearcă să îndepărteze Europa de marginea unei prăpastii economice.

Prognoză revizuită

Pe acest fundal, asociația industrială germană BDI și-a redus, marți, prognoza de creștere economică pentru 2022 la 1,5%, de la o proiecție de 3,5% înainte de război. Acesta a declarat că o oprire a livrărilor de gaze rusești ar face inevitabilă recesiunea.

Gazul rusesc este în continuare pompat prin Ucraina, dar la o rată redusă, iar conducta Nord Stream 1 prin Marea Baltică, o rută de aprovizionare vitală pentru Germania, funcționează la doar 40% din capacitate, ceea ce, potrivit Moscovei, se datorează faptului că sancțiunile occidentale împiedică reparațiile. Europa spune că acesta este un pretext pentru a reduce fluxurile.

Germania, la fel ca Danemarca, Austria, Olanda, Italia și alte țări, a activat prima fază de avertizare timpurie din planul său în trei etape pentru a face față unei crize de aprovizionare cu gaze. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.