REDESENAREA granițelor în Balcani. Germania a ieșit cu o declarație

Autor: Mara Ivan
Data publicării:
Chiar și o simplă discuție este periculoasă
Chiar și o simplă discuție este periculoasă
Ministrul de externe Heiko Maas a declarat că Germania respinge ferm o retrasare a frontierelor în regiunea Balcanilor de Vest de-a lungul unor linii etnice, informează Reuters.

Ideea a apărut într-o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene, care i-a alarmat pe bosniaci. Aceştia au perceput-o ca pe o ameninţare la adresa unităţii teritoriale a ţării lor, la două decenii după ce conflictele etnice au dus la izbucnirea războiului în regiune.

Nota, consultată de Reuters, sugera că prin crearea Serbiei Mari, Albaniei Mari şi a Croaţiei Mari s-ar putea soluţiona tensiunile naţionale ce obstrucţionează integrarea europeană în regiune.

Un diplomat de la Bruxelles a declarat că statele membre ale UE nu au discutat această idee. "Ideea că lucrurile pot fi rezolvate (prin trasarea unor) linii noi pe hartă nu este doar nerealistă, dar chiar iniţierea acestei discuţii este periculoasă", a declarat Maas reporterilor din Priştina, Kosovo.

"Ideea schimbării frontierelor este una pe care guvernul german o respinge vehement", a adăugat şeful diplomaţiei germane, adăugând că este fericit că ideea "a fost pusă înapoi în sertar sau să sperăm în tocătorul istoriei". Informaţiile din respectiva nota diplomatică au fost scurse inţial în presa slovenă.

Citește și Scandal în UE! Unii vor să redeseneze GRANIȚELE în BALCANI

Prim-ministrul sloven Janez Jansa a negat informaţiile apărute în presă conform cărora ar fi transmis documentul preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, care prezidează summiturile UE, ca propunere cu privire la modul de gestionare a relaţiilor cu regiunea Balcanilor de Vest după preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către Slovenia în luna iulie.

Tensiunile etnice din fosta Iugoslavie s-au înrăutăţit după moartea liderului Josip Broz Tito în 1980, culminând cu prăbuşirea federaţiei iugoslave în 1992 şi cu războaiele din Balcani din anii 1990. Aproximativ 100.000 de persoane au fost ucise în Bosnia, unde sârbii şi croaţii urmăreau să îşi formeze propriile unităţi statale etnice.

Două foste republici iugoslave, Croaţia şi Slovenia, au aderat la UE. Albania, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Kosovo - anterior parte a Serbiei - speră, la rândul lor, să devină membre ale UE.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Deficit
Freepik.com
Inspector antifraudă, ANAF
Orban s-a răzgândit: Fără călătorii gratuite pentru studenți
Vladimir Putin și Kim Jong Un / Foto: kremlin.ru

Cum a reușit să crească economia Coreei de Nord

Economia Coreei de Nord a bifat în 2024 cea mai...

Camioane pe sutostrada / Foto: Freepik
Curtea Constituțională a României, CCR / Foto: George Călin / Inquam Photos
Stația de metrou Jiului
Tineri oameni de afaceri / Foto: Freepik
ANAF
ANAF / Foto: DCBusiness
Casa de schimb valutar / Foto: Oana Pavelescu
Barajul Porțile de Fier
TVA / Foto: DCBusiness
Tren vechi / Foto: Freepik
O femeie își alimentează mașina la o benzinărie / Foto: Freepik
Imagine din timpul protestelor angajaților MIPE pe tema tăierii sporurilor
Ilie Bolojan
Taxa majorată cu 50%
Nicușor Dan
Ilie Bolojan / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Schimb valutar
Inquam Photos / George Calin

Protestele din 2024–2025: România între stradă și urne

Între decembrie 2024 și mai 2025, România a traversat...

Transelectrica / FOTO: Facebook

pixel