Reforma pensiilor. Bogdan Hossu: Și asta se poate corecta prin noua formulă de calcul

Ce-ar putea aduce bun pentru pensionarii reforma pensiilor despre care se tot vorbește și recalcularea pensiilor? Bogdan Hossu a răspuns detaliat la această întrebare. 

”Reforma propriu-zisă a pensiilor s-a făcut în anul 2000, când a ieșit Legea 2001, care a făcut trecerea de la un sistem care stabilea o perioadă de cinci ani, cea mai bună, pe baza căreia se calcula sistemul de pensionare. Din 2000 se merge pe sistemul de contributivitate. Adică în funcție de efortul financiar pe care l-ai făcut ca lucrător de-a lungul vieții tale profesionale, adică câți bani ai plătit la sistem, practic ar trebui să iei proporțional o pensie care să-ți permită la sfârșit de carieră o viață decentă. De aceea legea inițială nu se mai regăsește în nici una din legile ulterioare - 163 sau 127.

Legea nu a fost aplicată corect

Tocmai pentru garantarea unui nivel de trai decent și acceptabil era garantat că rata de înlocuire a pensiei trebuie să fie de minimum 45%, tocmai pentru a da posibilitatea de a nu schimba radical forma ta de viață cotidiană în momentul în care ai ajuns pensionar și să-ți permită ca pensionar să duci o viață normală, deși în cazul pensionarului se schimbă structura coșului de consum, având în vedere că va consuma mai multe medicamente, va avea mai puțin bani pentru mâncare, va consuma mai puțin pentru îmbrăcăminte, pentru vacanțe, deși pentru vacanțe ar trebui să consume pentru că acum, când are atât timp liber ar trebui să beneficieze de structura respectivă. Dacă ne uităm în exterior, cam așa se întâmplă. La noi nu se întâmplă, iar asta datorită faptului că, deși inițial a fost construită corect, legea nu a fost aplicată corect. 

Iresponsabilitate a decidenților

S-au făcut câteva modificări, precum introducerea Pilonului II de Pensii, care este obligatoriu, dar administrat privat, ceea ce a luat o parte din banii din structura contribuțiilor de asigurări sociale. Trebuie ținut cont de faptul că, în 2000, contribuțiile vărsate împreună angajat și angajator, erau de 35%. Astăzi, avem 25%, din care se mai ia 3,75 puncte procentuale, care se duc către Pilonul II de Pensii. Practic, la Pilonul I rămân 21,25%. Dacă facem o comparație, ne plângem că pensiile nu funcționează cum trebuie, dar am redus prin lege, dintr-o iresponsabilitate a decidenților, aș spune eu, pentru că nu au făcut nici un calcul preliminar asupra consecințelor, contribuțiile care trebuiau să se verse la Pilonul I de Pensii. În același timp au scăzut constant, v-am spus 45% era rata de înlocuire, acum este undeva la 23%, ceea ce arată că, de fapt, un pensionar are, în medie, o viață de mizerie. Iar asta pentru că decalajul dintre ce era când era salariat și ce poate să susțină când este pensionar, este deosebit de mare. 

Coeficient de corecție

Al doilea element care a creat disensiune este o modificare făcută și apariția legii 263, care introduce ceea ce se cheamă coeficient de corecție. Este o întreagă istorie, dar rezultatul este că, în funcție de anul de ieșire la pensie din 2010 încoace, pe lângă punctajul pe care tu l-ai acumulat ca și contribuție de asigurări sociale la structura respectivă ți se înmulțește punctajul final, după formula de astăzi, cu încă un coeficient. Coeficientul se calculează în funcție de creșterea salariului minim pe economie cu doi ani în urmă. Rezultatul este că în momentul în care, în 2017, s-a aplicat Ordonanța de transfer integral de taxe de la angajator la angajat, salariul mediu brut pe economie a crescut spectaculos, drept care coeficientul de corecție a crescut de la 1,03 la 1,41.

La condiții speciale, diferența ajunge la 1700 de lei

Dintr-un foc, cei care au ieșit la pensie începând cu 1 ianuarie 2020, li s-a făcut o creștere cu 41% a sistemului de pensie prorprie față de punctajul respectiv. Drep care, există în plată, astăzi, oameni care au lucrat în aceleași condiții, au avut același punctaj, dar datorită datei de emitere a deciziei de pensionare au în plată o pensie diferită. Dacă la condiții normal, diferența este de 41%, vreau să spun că la condiții speciale acest procent de 41% înseamnă cam 600 de lei diferența la un punct de pensie. La condiții speciale, tot la un punct de pensie, diferența poate ajunge la 1600-1700 de lei. 

Procesul de recalculare 

În ceea ce privește procesul de recalculare, eu cred că s-a introdus acest sistem complicat de reevaluare a tuturor problemelor care să permită fiecărui cetățean să conteste și să introducă tot ce are în structura vechimii sale, dar tehnic, procesul de recalculare era banal și se putea face inclusiv de un elev de clasa a 5-a. De ce? Practic, în funcție de anul de emitere a deciziei, trebuia să împarți punctajul respectiv la valoarea coeficientului de corecție. Și automat îți dădea valoarea corectă a punctajului acumulat, conform actualei legi. Pentru că există o problemă legată de noua lege care schimbă sistemul de calcul în sensul în care prima jumătate este identic cu ceea ce este astăzi, adică se face o calculare a valorii punctului de pensie în anul respectiv, ceea ce înseamnă că în fiecare lună se împart veniturile tale pentru care ai plătit contribuții de asigurări sociale la salariu mediu din luna respectivă, își dă un punctaj, se adună toate cele 12 luni, se împarte la 12. Dacă nu ai muncit o lună sau două, evident că tot la 12 se împarte, deci punctajul scade. De aici avem problemele cu primarii și cu președinții de consilii, care vreo 14 ani nu au contribuit deloc la asigurările sociale. 

Se poate corecta prin noua formulă

Punctajul anual pe Legea 127 nu se mai face încă o ponderare cu vârsta standard de contribuție, cum este în actuala lege, adică se adunau, practic, fiecare an de contribuție și se împărțea la 35 de ani la bărbați și la 30 de ani la femei, deci nu se mai face această nouă ponderare, drept care se adună punctajele anuale și se înmulțește cu o valoare fixă. Inițial s-a spus 75, dar nu este clar care este valoare fixă. Dar nu asta contează. În momentul respectiv se creează o discriminare esențială pe sexe. În senul în care femeile muncind mai puțin decât bărbații, deși au avut același salariu, aceleași condiții de muncă, dacă nu se face o corecție la formulă până ele ajung la aceeași vârstă de pensionare ca și bărbații, vor lua cu aproximativ 16% mai puțin decât bărbații. Și asta se poate corecta prin noua formulă care ar trebui să apară în noua lege a pensiilor”.

 Urmărește în continuare emisiunea ”Totul despre bani”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.