Reforme, crize, o economie în stagnare: Încep reuniunile de primăvară ale FMI

Actualizarea previziunilor economice mondiale va marca începutul neoficial al reuniunilor celor două instituții cu sediul la Washington, dar directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a anunțat deja care este tendința economiei mondiale: creșterea ei va scădea sub 3%. Nimic neobișnuit: la ultima revizuire, din ianuarie, FMI prognozase deja o creștere de 2,9%, în timp ce Banca Mondială era mai pesimistă. "Creșterea globală va fi slabă în acest an, de 2%", a declarat David Malpass, președintele BM.

La sfârșitul lunii martie, BM a fost chiar mai negativă, așteptându-se la o creștere globală anuală medie de 2,2% până în 2030, cel mai slab deceniu din ultimii 40 de ani. Această încetinire survine într-un moment în care lumea se confruntă cu o serie de provocări fără precedent, printre care consecințele încălzirii globale, riscul de fragmentare a comerțului mondial și o criză generalizată a datoriilor.

Pentru a face față, o serie de state, inclusiv SUA, solicită tot mai insistent o reformă a instituțiilor financiare internaționale (IFI). Într-un interviu acordat AFP, secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că "dorește să reformeze misiunile", în special ale Băncii Mondiale și ale filialelor acesteia, pentru a adăuga "un plus de rezistența toate încercările, de la schimbări climate, la pandemii și conflicte". "Vrem să vedem o reformă suplimentară până la sfârșitul acestui an, iar acest lucru va fi discutat la următoarele reuniuni ale FMI și la reuniunile anuale FMI-Banca Mondială care vor avea loc în luna octombrie, în Maroc", a spus Yellen.

- Mai multe țări vulnerabile -

Această evoluție ar trebui să înceapă cu băncile regionale de investiții și cu BM, sub conducerea viitorului său președinte, care va fi, mai mult ca sigur americanul Ajay Banga, singurul aflat în cursa pentru această funcție. Totul trebuie să se deruleze, dacă este posibil, cu viteza luminii, având în vedere că tranziția ecologică a țărilor emergente și a celor cu venituri mici va necesita cel puțin 1.000 de miliarde de dolari pe an în următorii ani, potrivit estimărilor anunțate de Kristalina Georgieva, sumă pe care IFI nu o poate distribui, deocamdată, pentru că nu o are. 

CCe-i de făcut? "Cei mai bogați dintre membrii noștri trebuie să contribuie la umplerea golurilor" în ceea ce privește strângerea de fonduri, a insistat șefa FMI, ea, în timp ce Banga a anunțat deja că vrea să aducă sectorul privat în conducerea BM, după ce va prelua mandatul. Pe lângă aceste subiecte, la reuniunile de primăvară ar urma să fie anunațată capacitatea de împrumut a BM și a filialelor sale.

În privința problemelor curente, reducerea inflației rămâne prioritară, a asigurat Georgieva, afirmând că băncile centrale "trebuie să facă mai mult pentru a asigura stabilitatea financiară". Cealaltă consecință a majorării ratelor este că tot mai multe țări cu venituri mici se apropie de riscul unei crize a datoriilor. Acesta este deja cazul a 15% dintre ele, a reamintit directorul general, iar alte 40% sunt aproape de această situație, fără a mai vorbi de țări emergente precum Tunisia, Pakistan și Ghana.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.