ROBOR - 24 noiembrie. Vestea zilei pentru românii care au rate: Indicele a scăzut din nou

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 7,88% pe an, de la 7,89% pe an, miercuri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 8,08% pe an, în timp ce ROBOR la 12 luni a rămas la nivelul consemnat miercuri, respectiv 8,28% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Vezi şi: BNR: Creșterea economică va încetini puternic în 2023

Activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se va revigora doar uşor în 2024, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 8 noiembrie 2022.

"Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se revigora doar uşor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, contrabalansate doar parţial ca impact de absorbţia de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva implică o inflexiune relativ mai amplă în evoluţia gap-ului PIB, în condiţiile în care, după ce şi-a mărit din nou valoarea pozitivă în trimestrul II al anului curent, contrar previziunilor, acesta este aşteptat să se restrângă relativ rapid şi să coboare mai accelerat în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023", se spune în minuta BNR.

Potrivit sursei citate, s-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condiţiile decelerării semnificative a creşterii acestuia în semestrul II al anului curent şi mai cu seamă în 2023, îndeosebi pe fondul inflaţiei ridicate şi al evoluţiilor de pe piaţa muncii, precum şi sub influenţa creşterii ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

O temperare considerabilă de ritm este de aşteptat în semestrul II 2022 şi în cazul formării brute de capital fix, urmată însă de o reaccelerare în 2023, au concluzionat membrii Consiliului, evocând incertitudinile crescute şi efectele generate pe plan intern şi global de escaladarea războiului din Ucraina, precum şi trendul de înăsprire a condiţiilor financiare la nivel mondial, dar şi probabila intensificare a absorbţiei fondurilor europene în 2023, inclusiv prin programul Next Generation EU, de natură să susţină investiţii publice şi în energie şi transport, cu efecte de antrenare în sectorul privat.

Conform BNR, din partea exportului net este posibil un aport negativ la dinamica anuală a PIB atât pe ansamblul anului 2022, cât şi în anul viitor, dar în scădere semnificativă, în condiţiile unei decelerări relativ mai accentuate a creşterii volumului importurilor, faţă de cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată în principal cu evoluţia absorbţiei interne. Deficitul de cont curent este însă aşteptat să se majoreze ca pondere în PIB şi în anul curent, mai pronunţat decât în proiecţia precedentă, îndeosebi sub influenţa deteriorării raportului de schimb, iar în 2023, în urma unei scăderi uşoare, să rămână semnificativ peste standardele europene, evoluţii considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflaţiei, costurilor finanţării externe şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice.

În acelaşi timp, au fost evidenţiate incertitudinile şi riscurile considerabile la adresa perspectivei activităţii economice şi a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei generate de escaladarea războiului din Ucraina şi de extinderea sancţiunilor asociate, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.