O cotaţie similară nu a mai fost înregistrată din 5 decembrie 2007.

La începutul anului indicele era 3,02%, iar în martie, indicele era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

Indicele ROBOR la şase luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 8,30% cât a fost în şedinţa precedentă.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a stagnat la 8,30%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă - indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor - IRCC, care a înlocuit ROBOR.

BCE va acţiona cu mai multă fermitate decât se estima, pentru a ţine sub control inflaţia record

Banca Centrală Europeană va acţiona cu mai multă fermitate decât se estima anterior pentru a ţine sub control inflaţia record, chiar dacă zona euro cade pradă recesiunii, conform unui sondaj realizat în rândul economiştilor, transmite Bloomberg.

Până în martie 2023, dobânda la depozite a BCE ar urma să ajungă la 2,5%, mult peste nivelul de 1,5% previzionat într-un sondaj anterior. Această creştere include o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază la reuniunea din 27 octombrie şi încă 50 puncte de bază în decembrie.

Mai mult de două treimi din respondenţi consideră că oficialii sunt în urmă cu acţiunile pentru stoparea creşterii preţurilor. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în septembrie - 10% - cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

Sondajul sugerează că o recesiune în zona euro nu va duce la o stopare a majorării dobânzilor, deşi ritmul începe să-l copieze pe cel al Rezervei Federale a SUA (Fed), chiar dacă BCE a început cu patru luni mai târziu majorarea costului creditului.

Dar rezultatele subliniază îngrijorările că în cele din urmă BCE ar putea depăşi limita, ceea ce ar forţa instituţia să facă un pas înapoi: un analist susţine că dobânzile ar putea fi chiar reduse din iulie, deşi estimările mediane indică o primă reducere a dobânzii în 2024.

"Din cauza perspectivei recesiunii, a recentelor turbulenţe de pe pieţele financiare din Marea Britanie şi a sporirii riscurilor financiare, Banca Centrală Europeană va trebui să păşească atent. Va trebui să găsească un echilibru între determinarea oarbă în lupta contra inflaţiei şi o pivotare prematură", a apreciat Carsten Brzeski, economist la ING.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.