România are cea mai ridicată creștere a ponderii datoriei guvernamentale în PIB

Cea mai ridicată creştere a ponderii datoriei guvernamentale în PIB din rândul statelor membre a fost înregistrată în Finlanda şi România, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, zece state membre UE au înregistrat în perioada ianuarie-martie 2020 o creştere a ponderii datoriei guvernamentale în PIB, în timp ce în 16 ţări datoria guvernamentală a coborât, iar în Slovacia nivelul datoriei a rămas stabil.

Rogojinaru: Comerțul online este latura frumoasă a necazului prin care trecem

Cea mai ridicată creştere a ponderii datoriei guvernamentale în PIB în primul trimestru din 2020 s-a înregistrat în Finlanda (4,7 puncte procentuale) şi România (3,6 puncte procentuale), iar cea mai mare scădere în Irlanda (minus 5,6 puncte procentuale), Cipru şi Grecia (ambele cu minus 5,3 puncte procentuale) şi Portugalia (minus 3,4 puncte procentuale).

La finalul primului trimestru din 2020, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în zona euro s-a situat la 86,3%, comparativ cu 84,1% la finalul trimestrului patru din 2019, în timp ce în UE ponderea a urcat de la 77,7% la 79,5%. Impactul măsurilor de izolare şi celor de stimulare a economiei ar urma să se materializeze în sporirea necesităţilor de finanţare numai în trimestrul doi din 2020, apreciază Eurostat.

Cea mai ridicată pondere a datoriei guvernamentale în PIB la finalul primului trimestru din 2020 era în Grecia (176,7%), Italia (137,6%), Portugalia (120%), Belgia (104,4%) şi Franţa (101,2%) iar cea mai scăzută în Estonia (8,9%), Bulgaria (20,3%), Luxemburg (22,3%), Cehia (32,8%), Danemarca şi Lituania (ambele cu 33,2%), Suedia (35,9%), Letonia (37,1%) şi România (37,4%).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.