România între criza energetică și promisiunea unui viitor verde: 10.000 de megawați până în 2030

Dana Dărăban, Director Executiv al Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a subliniat faptul că România nu a fost pregătită pentru criza din 2021 și că, deși există un potențial enorm de producție energetică, acesta nu este valorificat din cauza lipsei de investiții și a implementării întârziate a proiectelor.

Investiții în energie verde și provocările întâmpinate

„Criza din 2021 ne-a prins puțin nepregătiți și tristețea vine din faptul că, dacă ne uităm la foarte multe potențiale surse de producție, fie ele verzi sau convenționale, România are un potențial extraordinar. Cu toate acestea, nu reușim să aducem acest potențial într-o realitate care să beneficieze atât noi, cât și generațiile viitoare. Prin această strategie, unde vedeți că poate aduce un sprijin pentru luarea unor decizii mai corecte în anii următori? Noi n-am prea investit, acesta este adevărul", a spus Dana Dărăban.

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a recunoscut că multe dintre provocările actuale din sectorul energetic sunt cauzate de întârzieri și de lipsa de investiții în proiectele de producție. El a subliniat că guvernul a făcut pași importanți în direcția finanțării energiei verzi, însă procesul a fost întârziat din mai multe motive.

„Așa este, multe dintre provocările pe care le avem astăzi rezultă din inabilitatea și lentoarea de a face investițiile necesare. În cadrul PNRR, avem un buget de 460 de milioane de euro pentru energie verde, cu contracte semnate pentru aproximativ 1800-1900 de megawați putere instalată. Aceste proiecte vor fi finalizate, fiindcă sunt granturi, și sperăm că vom putea extinde termenul până în 2026", a explicat Burduja.

Ministrul a adăugat că fondul pentru modernizare a alocat 815 milioane de euro pentru proiecte de producție și auto-consum, cu cereri depuse care vizează instalarea a încă 1800 de megawați. De asemenea, o parte din buget va fi relansată pentru a acoperi proiectele de auto-consum, care au primit cereri pentru doar un sfert din suma disponibilă. Burduja estimează că vor fi instalați încă 1000 de megawați în această categorie.

Schema contractelor pentru diferență și noile licitații

Un alt aspect important discutat a fost schema contractelor pentru diferență (CFD), un mecanism menit să sprijine investițiile în energie verde. După un proces îndelungat de negociere cu instituții precum Transelectrica, ANRE și bănci internaționale, Ministerul Energiei a reușit să publice un calendar de licitații pentru acest program, care se desfășoară sub atenta supraveghere a Consiliului Concurenței.

„Am reușit, împreună cu echipa de la Ministerul Energiei, să punem la masă toți actorii relevanți și să lansăm un calendar public de licitații. Ordinul de ministru este deja publicat în Monitorul Oficial. Consiliul Concurenței va fi atent la desfășurarea licitațiilor, iar prețul maximal este mai mic decât cel estimat inițial, reflectând realitățile din piață. Punem în joc 5000 de megawați din schema CFD anul acesta și încă 3500 anul viitor", a detaliat ministrul.

Proiecte finanțate din fonduri pentru modernizare

Burduja a continuat să prezinte planurile de modernizare ale sectorului energetic, menționând Complexul Energetic Oltenia, care va adăuga încă 700 de megawați din fonduri europene. În total, investițiile co-finanțate din PNRR și Fondul pentru Modernizare vor contribui la instalarea a aproximativ 7500 de megawați până în 2028, fără a include investițiile private.

„Până în 2030, ne putem aștepta la o capacitate instalată de 8000-10.000 de megawați, dacă includem și investițiile private care nu folosesc fonduri nerambursabile", a afirmat Burduja. Această cifră ar include grupurile pe gaz de la Mintia, Ișalnița și Turceni, precum și modernizarea CET-urilor din orașe precum Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea.

Lansarea programului Electric Up și noi investiții

Un alt proiect major menționat de Burduja este programul Electric Up, care va fi lansat la 1 octombrie și care va sprijini dezvoltarea de noi capacități de producție energetică. Acesta face parte din eforturile guvernului de a asigura o tranziție energetică durabilă și de a reduce emisiile de carbon.

„Electric Up este gata de lansare, ghidul este pregătit și va fi publicat săptămâna viitoare. Avem ambiția de a instala încă 7500 de megawați până în 2028 și cred că putem ajunge chiar la 10.000 de megawați, incluzând contribuțiile investitorilor privați", a declarat Burduja.

Provocările viitorului: o cursă contracronometru

Deși planurile de investiții sunt ambițioase, ministrul Energiei a recunoscut că rămân provocări semnificative în ceea ce privește implementarea lor. Cu un peisaj energetic global în continuă schimbare și cu presiuni crescute pentru decarbonizare, România trebuie să navigheze atent între nevoia de securitate energetică și responsabilitatea față de mediu.

„Este o cursă contracronometru, dar avem toate șansele să reușim. Tot ce am realizat în ultimii ani reflectă o preocupare reală pentru investiții și pentru viitorul energetic al României", a conchis Burduja.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.