Proiectul Ro-HydroHub. Câciu: ”Este un model care trebuie perpetuat”
La Palatul Victoria, a fost...
Execuția bugetară a României pentru anul 2023 a înregistrat un deficit de 5,6% din PIB conform metodologiei cash și 6,6% conform metodologiei ESA 2010. Aceste valori au depășit cu mult ținta inițială de 4,4% stabilită în buget, marcând o abatere substanțială de la traiectoria de consolidare bugetară impusă de procedura de deficit excesiv. Devierea a fost cauzată în principal de neîndeplinirea țintelor de venituri planificate, în timp ce depășirile cheltuielilor au fost moderate datorită unor măsuri de limitare a acestora adoptate la finalul anului.
În mod similar cu anii anteriori, situația fiscală a României a rămas foarte dificilă, caracterizată de venituri bugetare insuficiente, aproximativ 33,6% din PIB, comparativ cu media de 43,3% din PIB în Uniunea Europeană. În plus, deficitul structural s-a situat la 6% din PIB-ul potențial, iar deficitul de cont curent a atins 7% din PIB.
Măsurile de ajustare din 2024: eficiență discutabilă și riscuri de implementare
Proiectul de buget pentru 2024 a stabilit o țintă de deficit cash de 5% din PIB, în scădere cu 0,6 puncte procentuale față de nivelul din anul precedent. În același timp, conform metodologiei ESA 2010, deficitul prognozat era de 4,9%, marcând o reducere de 1,7 puncte procentuale. Această diminuare planificată a deficitului se baza pe o creștere a veniturilor bugetare și pe măsuri de politică fiscală adoptate la sfârșitul anului 2023, alături de veniturile ipotetice rezultate din îmbunătățirea colectării și digitalizarea ANAF. Totuși, Consiliul Fiscal a avertizat că veniturile bugetate ar putea fi mai mici cu circa 19 miliarde lei, iar necesarul de cheltuieli ar putea depăși planificarea cu 4,5 miliarde lei, ceea ce ar putea duce la un deficit cash de aproximativ 6,4% din PIB.
În prima jumătate a anului 2024, deficitul bugetar a crescut la 3,6% din PIB, cu 1,3 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent. Această creștere a fost alimentată de o majorare accentuată a cheltuielilor bugetare, în special datorită majorărilor salariale din sectorul public și creșterii pensiilor. În același timp, veniturile bugetare au evoluat peste așteptări, dar nu suficient pentru a contrabalansa creșterea cheltuielilor.
Datoria publică depășește pragurile legale: necesitatea unui plan de reducere
Conform datelor publicate de Eurostat, ponderea datoriei publice în PIB a ajuns la 51,6% la sfârșitul lunii martie 2024, iar datele Ministerului Finanțelor indică o valoare de 52,1% la sfârșitul lunii aprilie. Aceste valori depășesc pragul de 50% prevăzut de Legea responsabilității fiscal-bugetare, impunând Guvernului obligația de a prezenta și aplica un program de reducere a datoriei publice.
Pe fondul acestor evoluții, Comisia Europeană a revizuit prognoza de deficit bugetar pentru România în 2024, estimând un nivel de 6,9% din PIB, față de 5,3% estimat în toamna anului 2023. Această revizuire ascendentă a fost determinată de creșterea cheltuielilor cu personalul și impactul noii legi a pensiilor, menținându-se în același timp un nivel ridicat al investițiilor publice.
Provocările viitoare și nevoia de reforme fiscale
Consiliul Fiscal a subliniat nevoia urgentă de a continua reformele fiscale și de a combate evaziunea fiscală. De asemenea, instituția a avertizat că nerealizarea unei ajustări credibile și substanțiate ar putea duce la evoluții dezordonate ale economiei. În acest context, este necesară o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, estimată să depășească 30% din PIB până în 2027-2028, pentru a face față provocărilor economice actuale și viitoare.
Consolidarea fiscal-bugetară rămâne esențială pentru a asigura stabilitatea economică a României, dar aceasta trebuie să fie însoțită de reforme structurale și investiții majore, care să susțină o creștere economică robustă și să reducă deficitul de cont curent. Consiliul Fiscal a avertizat că, fără măsuri suplimentare și fără o reformă fiscală profundă, România riscă să înregistreze deficite bugetare mai mari decât cele preconizate, punând în pericol stabilitatea macroeconomică a țării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
La Palatul Victoria, a fost...
Curs valutar BNR, 21 noiembrie...
Activitatea RAR este blocată...
Premierul Marcel Ciolacu a făcut un anunț important...
Decizia adoptată în ședința de...
Trenul nou a fost anulat joi...
În şedinţa de joi a...
Legile gravitației par să se...
Evenimentul va avea loc, cel mai probabil, în primele...
MF sprijină autoritățile locale...
Potrivit celui mai recent...
La data de 19 noiembrie 2024,...
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a...
O nouă inițiativă legislativă promite să revoluționeze...
Scădere uşoară a vânzărilor de autoturisme Dacia în...
Proiect de OUG pentru...
Bursa de Valori Bucureşti a deschis pe verde şedinţa de...