Proiectul Ro-HydroHub. Câciu: ”Este un model care trebuie perpetuat”
La Palatul Victoria, a fost...
Anul trecut, 69% dintre cetăţenii Uniunii Europene locuiau în case deținute în proprietate personală, în timp ce restul de 31% trăiau în locuințe închiriate. Românii ocupau prima poziție în ceea ce privește procentul cel mai înalt de proprietari de locuințe în Blocul Comunitar, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) joi.
Eurostat evidențiază că, în majoritatea statelor membre, cu excepția Germaniei, procentul de persoane care dețin locuința în care locuiesc este mai mare decât cel al chiriașilor. În anul 2022, România a înregistrat cel mai mare procent de proprietari de locuințe (94,8% din populație locuind în case deținute în proprietate personală), urmată de Slovacia (93%), Croația (91%) și Ungaria (90%). Pe de altă parte, în Germania (53%), Austria (49%) și Danemarca (40%) s-au înregistrat cele mai ridicate procente de chiriași în 2022, în timp ce în România procentul acestora a fost de 5,2%.
Mărimea spaţiului de locuit poate fi măsurată ca numărul mediu de camere per persoană: existau în medie anul trecut 1,6 camere per persoană în UE. În rândul statelor membre UE, cel mai mare număr se înregistra în Malta (2,3 camere per persoană), Luxemburg (2,2 camere per persoană), Belgia, Irlanda şi Ţările de Jos (toate cu 2,1 camere per persoană), la polul opus fiind Polonia, România şi Slovacia (toate cu 1,1 camere per persoană), Letonia şi Croaţia (ambele cu 1,2 camere per persoană).
Condiţiile de locuit de măsoară în mai multe moduri. Unul este dacă oamenii locuiesc în locuinţe aglomerate. În 2022, în UE 16,8% din populaţie locuia în astfel de locuinţe, faţă de un nivel de 19,1% în 2010. Cea mai ridicată rată de aglomerare se înregistra anul trecut în Letonia (41,7%), România (40,5%) şi Bulgaria (36,2%), iar cea mai scăzută în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) şi Ţările de Jos (2,9%).
Opusul unei locuinţe aglomerate este o locuinţă sub-ocupată, prea mare pentru nevoile celor care locuiesc în ea. Cauza clasică a sub-ocupării sunt vârstnicii sau cuplurile care rămân în locuinţele lor după ce copii cresc şi pleacă de acasă. În 2022, în UE, o treime din populaţie (33,6%) trăia într-o locuinţă sub-ocupată, un procent care în mare parte a rămas stabil din 2010.
Anul trecut, cel mai ridicat procent de locuinţe sub-ocupate era în Malta (72,3%), Cipru (70,9%) şi Irlanda (67,3%), iar cel mai scăzut în România (7,3%), Letonia (9,4%) şi Grecia (11,3%).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
La Palatul Victoria, a fost...
Curs valutar BNR, 21 noiembrie...
Florian Lixandru, candidatul...
La show-ul de tehnologie Gitex 2024 desfășurat recent în...
Activitatea RAR este blocată...
Premierul Marcel Ciolacu a făcut un anunț important...
Șeful unuia dintre cele mai...
Decizia adoptată în ședința de...
Documentul a fost parafat la Budapesta de Zsolt Hernadi,...
Trenul nou a fost anulat joi...
În şedinţa de joi a...
Legile gravitației par să se...
Evenimentul va avea loc, cel mai probabil, în primele...
MF sprijină autoritățile locale...
Potrivit celui mai recent...
La data de 19 noiembrie 2024,...
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a...
O nouă inițiativă legislativă promite să revoluționeze...
Scădere uşoară a vânzărilor de autoturisme Dacia în...
Proiect de OUG pentru...