Rompetrol nu avea în 2013 datorii istorice. Cine afirmă acest lucru

Dumitrașcu scrie un expozeu amplu pe pagina sa de Facebook unde explică în detaliu cum au decurs lucrurile.

”Ca responsabil si semnatar al Memorandumului de intelegere cu Kaz Munay Gas International (KMGI), in februarie 2013, ma simt obligat de fiecare data, sa clarific si sa corectez informatiile aparute in spatiul public, considerand ca doar adevarul si argumentele pot duce la o judecata corecta.

1. La data negocierii si semnarii memorandumului, Rompetrol nu avea datorii istorice catre Statul Roman. Toate datoriile fusesera compensate prin rascumpararea unei parti a obligatiunilor emise in contul datoriilor si diferenta de obligatiuni ramase nerascumparate au fost convertite in 2010 in actiuni, conform mecanismului legal. Astfel, Statul Roman a redevenit actionar cu 44,7% la Rompetrol Rafinare(anterior Statul detinea 0 actiuni).

2. Datorita sicanelor cu geneza politica, mai putin principiale, Rompetrol era in pragul inchiderii operatiunilor si concedierii angajatilor. Fusesera anuntate preavizele de concediere care afectau peste 3000 de salariati.

3. Principalul obiectiv al negocierilor a fost sa mentin in stare operationala Rompetrol din urmatoarele considerente:
a. Contributia la securitatea energetica: Rompetrol avea o cota de aproximativ 40% din productia de carburanti, ce nu putea fi suplinita decat prin importuri.
b. Rempetrol era unul dintre marii contribuabili platitori la bugetul de stat, cu peste 1 miliaerd de dolari anual.
c. Oprirea Rompetrol ar fi creat un lant de multiple crize sectoriale in zona utilizatorilor de produse petrochimice si al produselor asfaltice. Ar fi fost afectatie activitatile mai multor firme cu peste 20.000 de angajati si stabilitatea veniturilor bugetare ale statului.
d. Ar fi fost afectata increderea in mediul investitional romanesc.

4.Rezultatele obtinute in negociere sunt net in favoarea Statului Roman. Nu am facut nicio concesie. Am recunoscut in baza hotararii Tribunalului Constanta ca operatiunea din 2010 de conversie a obligatiunilor in actiuni a fost facuta legal si corect, recunoastere care a stat, anterior, si la baza OUG emis in 2012, prin care administrarea actiunilor obtinute la Rompetrol, din conversia obligatiunilor in actiuni, a fost transferata de la Ministerul de Finante la Ministerul Economiei.

5. Aprobarea memorandumului prin lege si nu prin hotarare de guvern, a fost optiunea excesiv de prudenta a Guvernului, motivata de implicarile si interese politice anterioare in crearea artificiala a diferendului.

6. Statul are ca principala sursa de finantare a cheltuielilor, taxele si impozitele colectate de la agentii economici. Cu cat creste masa impozabila cu atat statul devine mai bogat si are resurse de finantare a cheltuielilor publice: sanatate, educatie, infrastructura, aparare, etc. Propunerea infiintarii fondului de investitii a venit ca o aplicare a principiului ca un investitor cu cat este mai ancorat in economia nationala, cu atat devine mai integrat si interesat de bunul mers al mediului economic. In plus, Statul Roman nu avea o contributie directa, dar primea o participatie de 20% la profit. Investitiile prognozate de 1 miliard euro ar fi asigurat un surplus anual de taxe si impozite si ar fi generat dezvoltari orizontale si integrari verticale. Fondul investeste in proiecte cu o rentabilitate mult mai mare decat ofera sectorul rafinarii petrolului.

7. O participatie de 44,7% a statului la Rompetrol Rafinare (nu are si partea de comercializare) nu insemna decat o imobilizare de capital, fara perspectiva obtinerii de dividende. In lume, doar rafinariile cu o capacitate de prelucrare mai mare de 10 mil t/ an genereaza in mod constant profit, fara a fi afectate major de volatilitatea pretului petrolului. Rompetrol Rafinare a ajuns dupa semnarea memorandumului si finalizarea unui program de investitii de peste 1,5 mld USD la o capacitate de prelucrare de 5,5 mil t/an.
Pretul minim oferit de KMGI, de 200 milioane USD pentru 26% din actiunile detinute de Statul Roman, este cu cel putin 70 mil USD mai mare decat valoarea actiunilor atunci si acum( vezi cotatia RRC pe BVB).

8. La finalul anului 2014 erau finalizate toate documentele de infiintare a fondului de investitii si erau identificate si prioritizate investitiile cu cel mai mare impact economic.

9. Executarea cu buna credinta a memorandumului ar fi permis dezvoltarea altor intelegeri cu Statul Kazah privind colaborarea in domeniu petrolier si gazelor naturale si exploatarea minereului de uraniu, cu impact semnificativ in asigurarea securitatii energetice a Romaniei.

10. Vrea cineva sa facem un calcul cu cat a pierdut Statul Roman pentru ca intarziat aplicarea prevederilor memorandumului?

11. Pe parcursul negocierilor, de mai multe ori, mi-a fost sugerat sa blochez discutiile si mai bine sa se inchida Rempetrol. In Romania, si atunci si acum mai sunt inchise doua rafinarii mari, fara sanse de repornire.

12. De la semnarea memorandumului, in februarie 2013, nu am fost chemat sau invitat la nicio institutie de ancheta pe acest subiect.

Semnarea de azi e o tardiva confirmare publica ca am avut dreptate si am facut ceea ce era bine”, conchide Gabriel Dumitrașcu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.