Kallas figurează în baza de date cu suspecți a ministerului rus de interne, a relatat marți site-ul independent de știri Mediazona, alături de alți politicieni baltici care critică Kremlinul și războiul său, inclusiv ministrul culturii din Lituania și zeci de parlamentari din Letonia.

Premierul estonian a calificat demersul rusesc drept "nimic surprinzător" și a declarat că nu o va reduce la tăcere. "Aceasta este încă o dovadă în plus că fac ceea ce trebuie - sprijinul puternic al UE pentru Ucraina este un succes și afectează Rusia", a adăugat ea.

Ministerul nu a precizat de ce a fost acuzată Kallas, dar mișcarea vine după ce un înalt oficial rus a ordonat o anchetă privind eforturile Estoniei de a îndepărta monumentele din epoca sovietică.

"Acești oameni sunt responsabili pentru decizii care, în esență, batjocoresc memoria istorică", a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor, adăugând că acestea reprezintă "acte ostile" împotriva Rusiei.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a insinuat, de asemenea, că acuzațiile împotriva politicienilor baltici sunt legate de impulsul de a îndepărta monumentele sovietice, care a luat amploare în întreaga regiune după invazia pe scară largă a Moscovei în Ucraina în februarie 2022.

"Ei trebuie să răspundă pentru crimele lor împotriva memoriei celor care au eliberat lumea de nazism și fascism! Și acesta este doar începutul", a scris Zakharova pe aplicația de socializare Telegram.

Guvernul estonian a acceptat în vara anului 2022 să îndepărteze toate monumentele sovietice din spațiile publice. "Este important să subliniem în mod exagerat că comemorarea morților nu este interzisă în niciun fel și nu va fi interzisă, dar că aceasta trebuie făcută în locul potrivit și anume într-un cimitir, unde se poate face cu demnitate", a declarat Kallas la acea vreme.

Popularitatea prim-ministrului estonian, care s-a propus drept candidat pentru a deveni următorul șef al NATO, a fost afectată anul trecut după ce s-a aflat că o companie deținută parțial de soțul ei a făcut afaceri în Rusia de la începutul războiului din Ucraina.

Acuzațiile Rusiei împotriva lui Kallas se numără printre cele 700 de cazuri împotriva străinilor, care au motivații politice clare, potrivit Mediazona.

Patru cetățeni polonezi se află, de asemenea, pe listă, inclusiv Piotr Hofmański, președintele Curții Penale Internaționale. Anul trecut, CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, în legătură cu presupusul său rol în deportarea copiilor din Ucraina în Rusia, ceea ce ar constitui o crimă de război.

Aproape 400 de străini sunt căutați în Rusia pentru că au luptat pentru Ucraina în război, o listă care pare să se bazeze doar pe o singură postare a lui Rybar, un popular blogger pro-război pe Telegram.

Alți 174 de ucraineni, inclusiv trei foști miniștri ai apărării și doi foști comandanți ai forțelor armate, sunt, de asemenea, căutați pentru presupuse crime legate de invazie.

Kaupo Rosin, șeful serviciului estonian de informații externe, a avertizat marți că Rusia își va dubla prezența militară de-a lungul graniței sale cu Finlanda și cu statele baltice în următorii ani și "va face totul pentru a încerca să destabilizeze flancul estic al NATO".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.