Scandal în energie! Românii plătesc printre cele mai mari prețuri din Europa

Producem puțin și scump, dar plătim ca-n Vest

Potrivit A.P.C.E., România nu produce suficientă energie pentru a-și acoperi vârfurile de consum, iar ceea ce produce este semnificativ mai scump decât media europeană. Hidroelectrica, cel mai mare producător național, vinde energia de 3-4 ori mai scump decât omologii din vestul Canadei, la ieșirea din centrală.

Deși Nuclearelectrica are un cost mediu de producție de 0,45 lei/kWh, peste media de 0,34 lei/kWh din Europa de Vest, prețul final ajunge mult mai sus din cauza adaosurilor aplicate de furnizori și distribuitori. Iar termocentralele pe cărbune contribuie la scumpire prin ineficiență, costuri sindicale și lipsă de reformă: aici, prețul variază între 0,42 și 0,55 lei/kWh, față de media europeană de 0,37 lei/kWh.

Un paradox grav este evidențiat de A.P.C.E.: România exportă energie ieftină în timpul zilei, când producția depășește cererea internă, și importă scump seara, când consumul crește. Motivul? Lipsa de flexibilitate a sistemului și incapacitatea de a gestiona inteligent rezervele de energie.

Furnizorii încasează profituri uriașe, consumatorii rămân captivi

Marii furnizori de energie, susține asociația, înregistrează marje de profit impresionante. Premier Energy recunoaște o marjă de 176% – cumpără energia de la prosumatori cu 0,30 lei/kWh și o vinde cu 0,84 lei/kWh. Hidroelectrica practică o marjă estimată la 40%, în condițiile unui cost de producție presupus la 0,15 lei/kWh, dar vinde cu 0,45 lei/kWh. Engie, potrivit raportului, merge până la un adaos de aproape 800%, oferind 0,10 lei/kWh prosumatorilor și vânzând cu aproape 0,80 lei/kWh.

Plafonarea prețurilor din perioada 2022–2024 a costat statul român peste 32 miliarde lei, din care 5 miliarde nu au fost încă achitate. Banii s-au dus, susține A.P.C.E., ca bonusuri indirecte către marile companii, în timp ce populația nu a beneficiat de o scădere reală a facturilor.

Distribuție scumpă și rețele subdezvoltate

Costul distribuției energiei electrice în România, cu tot cu Transelectrica, ajunge între 0,40 și 0,49 lei/kWh – valori considerate de A.P.C.E. drept nejustificat de mari. Rețelele sunt învechite, subdimensionate și incapabile să integreze energia prosumatorilor. În acest context, tot mai mulți români recurg la soluții proprii de stocare, pentru a evita blocajele din rețea.

Transelectrica, acuză raportul, a încasat 18 milioane de euro în 2024 fără a transporta efectiv energie – o situație facilitată de reglementări permisive și de tăcerea ANRE.

ANRE, autoritate decorativă?

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie este acuzată că și-a pierdut complet rolul de protejare a consumatorului. Potrivit A.P.C.E., ANRE se rezumă la aplicarea unor amenzi simbolice, în timp ce companiile din energie, care contribuie direct la bugetul instituției, beneficiază de o protecție tacită.

Mai grav, spun reprezentanții asociației, este faptul că numirile politice și lipsa de expertiză reală au transformat ANRE într-un mecanism de validare a intereselor marilor jucători de pe piață, în detrimentul cetățenilor. O reformă profundă ar fi necesară, dar Parlamentul nu mai are pârghiile necesare pentru a interveni.

Un sistem dezechilibrat, în care consumatorul pierde

„Românii plătesc pentru o energie produsă scump și ineficient, distribuită prost, vândută scump și reglementată haotic”, conchide A.P.C.E. În acest peisaj, cetățeanul – fie simplu consumator, fie prosumator – devine un spectator captiv, fără reală putere de decizie.

Asociația avertizează că o astfel de realitate riscă să adâncească radicalizarea socială și neîncrederea în instituțiile statului, într-un moment în care România are nevoie de coeziune și eficiență, nu de privilegii și opacitate în sectorul energetic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.