Schengen. Partea austriacă nu a spus nimic înainte de 18 noiembrie

Sursele au precizat că dimpotrivă, între iulie 2021 şi noiembrie 2022, au existat aproape 30 de contacte în care partea austriacă fie a arătat că susţine aderarea Romaniei la Schengen, fie a apreciat colaborarea poliţienească şi la nivel de frontiere dintre cele doua state. Ultima declaraţie de susţinere a fost pe 16 noiembrie, la Forumul Salzburg, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Interne la Bucureşti.

Inclusiv ministrul de interne austriac Gerhard Karner reafirma pe 24 ianuarie 2022, cu ocazia unei întâlniri de lucru pe care a avut-o la Viena cu omologul său român, Lucian Bode, sprijinul pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie şi aprecia buna colaborare operativă pe linie de combatere a migraţiei ilegale.

Conform surselor, anterior datei de 18 noiembrie 2022, atunci când ministrul Gerhard Karner a anunţat că Austria nu susţine aderarea României la Schengen, contactele bilaterale indicau o cooperare poliţienească extrem de strânsă şi cu rezultate pozitive, inclusiv în materie de migraţie, nefiind transmis niciun semnal privind existenţa unui flux migratoriu ilegal prin ţara noastră către Austria. De asemenea, partea austriacă nu a transmis pe niciun canal, între 6 iulie 2021 şi 18 noiembrie 2022, că ar fi probleme legate de aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie. 

Mediul de afaceri susține demersurile Guvernului 

Între timp, mediul de afaceri a anunțat că va continua să susţină Guvernul României în toate demersurile pe care le va face ca România să adere în cel mai scurt timp la spaţiul Schengen. 

"Economia românească pierde oportunităţi importante prin decizia nefondată de neacceptare. Mediul de afaceri va continua să susţină Guvernul României în toate demersurile pe care le va face ca România să adere în cel mai scurt timp la spaţiul Schengen, astfel încât împreună cu statele membre să contribuim şi mai mult la unitatea şi dezvoltarea economiei europene. Rămânem optimişti că eforturile şi evoluţia României vor fi recunoscute cât mai curând la nivelul întregii Uniuni Europene", se arată într-un comunicat al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR).

Organizaţiile membre CDR au urmărit atent procesul de monitorizare şi au susţinut în mod activ aderarea României la spaţiul Schengen prin întâlniri cu autorităţile, declaraţii publice, adrese către ambasade, discuţii cu organizaţiile de afaceri din ţările membre din Uniunea Europeană, subliniind multiplele avantaje economice, nu doar pentru ţara noastră, dar şi pentru întreaga economie europeană.

Oportunități de afaceri și călătorii 

Potrivit sursei citate, beneficiile economice şi sociale ale aderării României la spaţiul Schengen sunt stimularea economiei, facilitarea comerţului cu celelalte ţări europene, creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţii, reducerea costurilor şi timpului de transport, o mai bună integrare a României în comunitatea europeană, dar şi oportunităţi diverse pentru agenţii economici autohtoni care caută alternative pentru amplasarea investiţiilor.

"Toate acestea nu ajută doar la dezvoltarea ţării noastre, dar reprezintă şi oportunităţi de afaceri şi călătorii, fluidizarea comerţului transfrontalier, reducerea costurilor cu transportul şi mărfuri pentru celelalte state membre UE. Una dintre valorile CDR este apartenenţa României la Uniunea Europeană, cu toate avantajele şi responsabilităţile ce derivă din aceasta. Reprezentanţii CDR cred cu tărie că România merită să fie parte din spaţiul Schengen prin îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare aşa cum a fost atestat de rapoartele tehnice ale reprezentanţilor statelor UE, dar şi de către Comisia şi Parlamentul European", se menţionează în comunicat.

CDR reuneşte în cele 20 de asociaţii membre reprezentanţi ai investitorilor, antreprenorilor români şi companiilor internaţionale şi este condusă de un Consiliu Director format din preşedinţii şi vicepreşedinţii a opt asociaţii de business: Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Camera de Comerţ Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Confederaţia Patronală CONCORDIA, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Romanian Business Leaders (RBL).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.