La Senat a fost depusă o propunere de modificare a Legii pensiilor care schimbă punctajul pentru unii dintre lucrători.

Este vorba despre cei care lucrează în agricultură iar modificarea majoră vizează punctajul acordat:

Articolul care se modifică este Articolul 137, alineatul (2): ”Pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi pentru fiecare an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, punctajul anual este 1 punct”.

Această schimbare înseamnă că pensiile agricultorilor vor ajunge să se dubleze în anumite situații.

Inițiatorii modificării Legii pensiilor spun că în România, foștii lucrători din agricultură se confruntă cu o realitate crudă: pensiile lor sunt semnificativ de reduse, neasigurându-le un trai decent după ani îndelungați de muncă asiduă în câmpuri. Această categorie se regăsește adesea în dificultăți economice, luptându-se să-și procure medicamentele necesare, alimentele de bază și să plătească serviciile esențiale pentru supraviețuire.

Datele recente relevă o discrepanță alarmantă între pensiile acestor pensionari și celelalte categorii sociale, în ciuda contribuției semnificative pe care munca agricolă a avut-o pentru economia țării de-a lungul istoriei. Este evident că sistemul de pensii actual este profund injust, acordând pensii speciale pentru anumite categorii fără o justificare adecvată și ignorând în același timp contribuțiile semnificative aduse de pensionarii agricultori la dezvoltarea societății.

Cu o inflație anuală de peste 6%, costurile de trai cresc constant, iar pensiile acestor pensionari vulnerabili rămân stagnante. Modificările economice rapide fac ca viețile lor să fie puternic afectate, ceea ce impune o intervenție legislativă urgentă pentru majorarea nivelului pensiilor.

Statisticile arată că majoritatea pensionarilor din agricultură sunt femei, care, pe lângă munca din câmp, au avut și responsabilități în gospodărie și creșterea copiilor. Situația actuală în care sunt nevoite să-și petreacă bătrânețile este total inechitabilă din punct de vedere social.

Citește și: Legea pensiilor se modifică. Facilități pentru o nouă categorie de angajați

În prezent, există aproximativ 150.000 de pensionari cu indemnizație socială în România, un număr care scade de la an la an. În același timp, pensiile medii din legile speciale variază între 4.930 lei și 19.800 lei. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste sume nu este suficientă pentru a asigura un trai decent în anul 2024.

Numărul total al beneficiarilor prevederilor privind pensia socială minim garantată este de 932.000 de persoane, dintre care peste jumătate sunt pensionari proveniți din fostul sistem pentru agricultori.

Este imperativ ca această categorie vulnerabilă să fie protejată și să primească sprijinul necesar pentru a-și asigura un trai decent. Pensia lor ar trebui să fie ajustată până la nivelul pensiei sociale minime garantate pentru a reflecta corect contribuția lor la dezvoltarea societății românești.

În expunerea de motive a modificării legislative se amintește că: ”Cele mai vulnerabile categorii au fost de-a lungul timpului exploatate în lupta pentru putere a diferitelor regimuri aflate la conducere. După cel de-al doilea război mondial, ţăranii români au fost păcăliţi de regimul totalitar nou instaurat şi împroprietăriţi cu pământ pentru a vota Partidul Comunist. Ulterior, în urma unui decret li s-a confiscat totul, inclusiv animalele şi alte avuţii. Cei ce s-au împotrivit au fost deportaţi sau trimişi în închisoare.

La acea vreme agricultura era activitatea profesională dominantă în România, reprezentând aproximativ 70% din economia ţării, iar prin procesul îndelungat de colectivizare ce a durat din 1949 până în 1962, ţăranii au ajuns să îşi lucreze propriul pământ fără a primi aproape nimic la schimb. Această practică a devenit comună pe teritoriul României şi se perpetuează până în prezent, fapt ce justifică numărul mare de ţărani cu gospodării individuale. Satele româneşti au fost condamnate la sărăcie şi chiar înfometare. Trebuie precizat faptul ca această categorie de oameni nu a avut posibilitatea unei alte profesii sau îndeletniciri. Cu toate acestea, această practică a ţăranilor a reprezentat de-a lungul regimului comunist un pilon esenţial la economia României.

Modificarea legislativă însă nu se aplică, fiind necesar să treacă de toate etapele necesare, votul la Camera Deputaților, promulgarea de către președinte și publicarea în Monitorul Oficial.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.