Miza României în materie de energie verde. Planurile care prind tot mai mult contur

Cu toate că nu ducem lipsă de rezerve de hidrocarburi, faptul că stăm bine la capitolul tranziție energetică este cu atât mai lăudabil.

Această schimbare de paradigmă presupune, în primul rând, un viitor mai sustenabil pentru viitoarele generații, un lucru cu care marii producători de hidrocarburi sunt în dezacord, motivul este de la sine înțeles.

La nivel european, România a început cu dreptul această transformare, o spun chiar cele mai recente statistici iar din punct de vedere pragmatic, se justifică prin simplul fapt că ne aflăm în primele zece țări europene cu cea mai ridicată pondere de energie regenerabilă din mixul energetic.

Mai mult decât atât, prosumatorii români, la sfârșitul anului trecut, conform spuselor președintelui ANRE, George Niculaescu, au depășit, prin producția lor, capacitatea instalată a celor două reactoare nucleare de la Centrala de la Cernavodă, de 1.400 MW.

Undă verde pentru energia curată

Lucrurile par a fi cu atât mai promițătoare, dacă luăm în calcul faptul că cele mai mari proiecte de energie regenerabilă ale țării sunt încă în faza de implementare.

Acesta este cazul parcului fotovoltaic de la Arad, unde, pe o suprafață de 1.064 de hectare, pe terenurile celor două localități din județ, Pilu și Grăniceri, vor fi instalate aproape 1,8 milioane de astfel de panouri, cu o capacitate de peste 1.000 MW, proiect a cărui amploare ar urma să o depășească pe cea a parcului fotovoltaic din Aragon, Spania, cel mai mare din lume la acest moment, de 850 MW.

Pentru acest obiectiv de investiții a fost aprobată autorizația de construire deja din vara anului trecut iar de curând, la mijlocul lunii ianuarie, a fost aprobat și avizul de mediu. În acest sens, investitorul a declarat pentru DCBusiness, prin intermediul Pro Arhitectura că ”Proiectul este finalizat din punct de vedere al obținerii tuturor autorizatiilor, aflându-se în perioada de pregătire pentru începerea construcției, achiziția echipamentelor și finalizarea ultimelor detalii tehnice.”

Investiția se ridică la circa 800.000 de euro iar energia provenită de aici va fi racordată la rețeaua Sistemului Energetic Național.

În ceea ce privește o inițiativă la fel de promițătoare, în partea opusă a țării, la Galați, urmează să fie dezvoltat cel mai mare parc eolian din România, desfășurat pe terenurile a 13 localități din județ, valoarea acestui fiind estimată la jumătate de milion de euro.

Pe o suprafață de circa 13.000 de hectare ”vor fi instalate 136 de turbine cu o putere de 6,2 MW și 7 stații de transformare”, afirma anul trecut președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, menționând că investitorul se află în procedură de obţinere a avizelor necesare întocmirii documentaţiei de urbanism PUZ final.

Energia nucleară, o nouă miză

Deși până nu demult era văzută, poate, cu un oarecare scepticism, energia nucleară capătă un rol fundamental în tranziția energetică, motiv pentru care, în momentul de față, la noi în țară va fi realizată o centrală care folosește reactoare modulare mici (SMR). Centrala cu șase module va genera 462 MWe.

Cu toate că necesită mai mult timp pentru implementare, proiectele de acest tip sunt mai statornice, având în vedere faptul că durata lor de viață, de până la 40 ani, o depășește pe cea a centralelor eoliene sau fotovoltaice, între 20 și 30 ani.

Aceasta este și opinia climatologului ANM, Roxana Bojariu, care confirmă faptul că ”energiile regenerabile precum cele fotovoltaice sau eoliene sunt fluctuante în funcție de vreme, deci este nevoie și de o bază care să acționeze și care să flexibilizeze și să asigure stabilitate gridurilor energetice și în același timp să aibă emisii cât mai reduse,” referindu-se la energia nucleară.

Ca urmare a participării sale la la conferința pentru climă din Dubai COP28, Roxana Bojariu a mai adăugat că ”în contextul tranziției energetice pentru atenuarea emisiilor gazelor cu efect de seră, decizia finală privind Bilanțul Global solicită țărilor semnatare să contribuie la următoarele eforturi globale, într-o manieră determinată la nivel național, țînând cont de Acordul de la Paris și de diferitele circumstanțe, căi și abordări naționale ale acestora prin:

• Triplarea capacității de energie regenerabilă la nivel global și dublarea ratei medii anuale globale de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030;

• Accelerarea eforturilor pentru reducerea treptată a energiei pe bază de cărbune;

• Accelerarea eforturilor la nivel global în direcția sistemelor energetice cu emisii nete zero, utilizând combustibili cu emisii reduse și zero de carbon cu mult înainte sau până la jumătatea secolului;

• Tranziția de la combustibilii fosili în sistemele energetice, într-o manieră justă, ordonată și echitabilă, accelerând acțiunile în acest deceniu critic pentru a atinge zero net până în 2050, în conformitate cu baza științifică;

• Accelerarea tehnologiilor cu emisii zero și scăzute, inclusiv, printre altele, surse regenerabile, nucleare, tehnologii de reducere și eliminare, cum ar fi captarea și utilizarea și stocarea carbonului, în special în sectoarele greu de atenuat, și producția de hidrogen cu emisii scăzute de carbon;

• Accelerarea și reducerea substanțială a emisiilor non-CO2 la nivel global, în special a emisiilor de metan, până în 2030;

• Accelerarea reducerii emisiilor din transportul rutier pe o serie de căi, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii și implementarea rapidă a vehiculelor cu emisii zero și scăzute;

• Eliminarea treptată a subvențiilor ineficiente pentru combustibilii fosili care nu abordează sărăcia energetică sau tranzițiile echitabile, cât mai curând posibil. CMA recunoaște că combustibilii de tranziție pot juca un rol în facilitarea tranziției energetice, asigurând în același timp securitatea energetică.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.