Sebastian Burduja - De ce importăm energie când avem un potențial imens? Adevărul despre situația energetică a României

În cadrul celei de-a XII-a ediții a Energy Forum, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a adus în prim-plan o problemă majoră care afectează România: dependența de importurile de energie. În ciuda potențialului ridicat al țării în sectorul energetic, lipsa investițiilor și reducerea semnificativă a capacității de producție au condus la situația actuală, în care România se confruntă cu dificultăți în a-și acoperi propriul consum de energie.

Consumul depășește producția internă

În prezent, România importă frecvent între 1.459 MW și 2.500 MW în orele de vârf, potrivit datelor furnizate de Transelectrica. Aceste importuri reprezintă până la 25-30% din consumul total al țării în momentele critice. Ministrul Burduja a subliniat că această situație este nesustenabilă pe termen lung, lăsând economia românească vulnerabilă în fața fluctuațiilor prețurilor de pe piețele externe.

„Anul trecut am fost norocoși. Am avut o producție hidro bună, datorită precipitațiilor abundente, și vânt suficient pentru producția regenerabilă. Însă nu putem să ne bazăm pe vreme. Trebuie să construim o infrastructură energetică solidă și sustenabilă,” a declarat ministrul.

De ce importăm energie?

Ministrul a explicat că unul dintre motivele principale ale dependenței de importuri este pierderea a jumătate din capacitatea de producție din 1989 până în prezent. În ultimii 30 de ani, multe dintre centralele vechi au fost închise fără să fie înlocuite cu altele noi. Singurele investiții notabile au fost realizate în energia regenerabilă până în 2012, însă acestea nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea internă.

Un alt factor care contribuie la deficitul de producție este lipsa unei strategii coerente de investiții în modernizarea și extinderea capacităților de producție. „Suntem astăzi în situația în care alergăm după fiecare megawat. Este o lecție dură, dar care trebuie să ne motiveze să facem schimbări rapide și eficiente,” a spus Burduja.

Impactul asupra economiei și populației

Dependența de importuri nu doar că face România vulnerabilă din punct de vedere energetic, dar afectează și competitivitatea economică. Burduja a subliniat că prețurile la energie în România sunt mai mari decât în multe țări din Europa de Vest, din cauza lipsei interconexiunilor eficiente și a costurilor suplimentare legate de importuri. Aceasta afectează atât companiile, cât și populația, care se confruntă cu facturi ridicate.

Soluțiile propuse

Pentru a reduce dependența de importuri, ministrul a prezentat câteva măsuri concrete:

Creșterea capacităților de producție: Investiții în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, care vor adăuga 1.400 MW până în 2032.

Reluarea proiectelor hidroenergetice: Finalizarea centralei de la Răstolița și repornirea proiectului Tarnița-Lăpuștești pentru stocarea energiei.

Extinderea energiei regenerabile: Dezvoltarea proiectelor solare și eoliene de 10.000 MW, aflate în diverse stadii de implementare.

Modernizarea rețelelor de transport și distribuție: Integrarea prosumatorilor și creșterea eficienței în rețelele existente.

Perspective pentru viitor

Sebastian Burduja și-a exprimat optimismul în legătură cu viitorul sistemului energetic al României. „Dacă implementăm măsurile propuse și accelerăm investițiile, în 2-3 ani România poate deveni un jucător stabil pe piața energetică regională, reducând dependența de importuri și oferind prețuri mai competitive pentru consumatori,” a spus ministrul.

România se află într-un punct critic în ceea ce privește securitatea energetică, însă inițiativele recente ar putea reprezenta începutul unei tranziții către independență energetică și stabilitate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.