Șeful Bursei de Mărfuri, avertisment privind plafonarea prețului gazelor: Piața este distorsionată

Schema de plafonare expiră în martie 2026, dar riscul prelungirii planează asupra pieței

Schema de compensare și plafonare a prețului la gaze naturale este în vigoare până la 31 martie 2026, însă autoritățile nu au exclus, până acum, posibilitatea unei prelungiri sau a unei forme modificate a mecanismului.

Pentru piață, o astfel de decizie ar fi un nou șoc, avertizează Septimiu Stoica. În opinia sa, 1 aprilie 2026 trebuie să fie momentul în care măsurile excepționale încetează complet, iar piața revine la funcționarea normală.

„Piața trebuie să iasă din tunelul măsurilor etatiste”, a spus acesta la Forumul gazelor naturale – Industria, pilon strategic pentru PIB-ul României, organizat de Financial Intelligence.

„Intenția a fost bună, dar efectele au fost perverse”: prețurile din România, mai mari decât în alte state UE

Stoica admite că plafonarea a fost gândită ca un mecanism temporar, menit să protejeze consumatorii în perioada crizei energetice. Numai că modul de implementare și extinderea duratei au creat situații nefirești pe piață.

Potrivit acestuia, România a ajuns să înregistreze printre cele mai mari prețuri la energie electrică și gaze din regiune, tocmai pentru că schema a distorsionat concurența și a descurajat eficiența economică.

„Probabil că intenția a fost bună, însă modul în care a fost făcută și perioada în care s-a lungit au condus la distorsionări grave ale prețului”, a afirmat Stoica.
Furnizorii rămași în piață sunt puțini, iar competiția a fost mult diminuată, ceea ce a permis menținerea prețurilor la niveluri ridicate.

Citește și: Inflația din România se oprește la 9,9%. ING avertizează: greul nu a trecut

Furnizorii mici au dispărut, piața s-a concentrat: „Acolo unde nu există competiție, prețurile sunt împinse în sus”

Un efect direct al plafonărilor este dispariția unui număr semnificativ de furnizori mici și mijlocii, care fie și-au redus activitatea, fie au ieșit complet de pe piață, neputând susține financiar costurile impuse de schema de compensare și de termenele de decontare.

„Condițiile au devenit greu sau imposibil de suportat pentru unii agenți economici”, explică Stoica.

Această restrângere a pieței a dus la reducerea concurenței, ceea ce generează presiune suplimentară pe prețuri. Din perspectiva BRM, mecanismele de piață sunt complet deformate, iar „liberalizarea” actuală este doar o aparență: o piață pseudo-liberă, controlată indirect de intervenții masive ale statului.

BRM: România trebuie să revină la o economie de piață reală, nu doar declarativă

Mesajul transmis de președintele AGA al Bursei Române de Mărfuri este ferm: România are nevoie de un calendar clar de ieșire din mecanismele excepționale și de o întoarcere la formarea liberă a prețurilor, în condiții de competiție reală.

„Ar trebui ca în ceasul al doisprezecelea să intrăm într-o zonă de funcționare normală a acestor piețe”, afirmă Stoica.
Acesta subliniază că doar o piață liberă poate stimula investiții, poate atrage jucători noi și poate coborî prețurile la un nivel sustenabil pentru consumatori și industrie.

Industria de gaze, pilon strategic pentru economie: liberalizarea trebuie corelată cu investițiile

Sectorul gazelor naturale este considerat un element crucial pentru competitivitatea economiei românești. În absența unei piețe corecte și previzibile, investițiile sunt amânate, iar proiecte strategice rămân în blocaj.

Stoica atrage atenția că noua piață europeană a gazelor, în special odată cu dezvoltarea huburilor regionale și a piețelor spot, necesită o Românie care să funcționeze pe reguli normale, nu pe mecanisme administrative temporare.

În lipsa unei reforme, industria riscă să rămână cu distorsiuni permanente care afectează atât consumatorii casnici, cât și marile companii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.