"Am plecat de la ideea că trei dintre cei patru oameni implicaţi direct în această campanie (campania de mobilizare pentru acces la energie electrică al proprietarilor din ansamblurile rezidenţiale noi' - n. r.) au întâmpinat probleme de acest tip, astfel că am realizat un studiu timp de şase luni, în perioada aprilie - noiembrie 2018, pentru a face o radiografie a acestui fenomen", a spus Leca, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acesteia, există în Bucureşti 641 de ansambluri rezidenţiale noi, iar voluntarii ESGA au analizat, aleatoriu, 156 dintre ele.

"A rezultat că 60 dintre acestea erau branşate ilegal, adică branşamentele erau de tip organizare de şantier, nu finale, individuale. În sectoarele 1 şi 5 am găsit cele mai mari probleme, însă neregulile sunt la nivelul întregii ţări. Şi în blocurile noi din Mamaia-Năvodari există astfel de probleme. La fel, în Pipera, într-un ansamblu unde apartamentul costă 300.000 de euro", a continuat expertul ESGA.

Leca a mai arătat că demersul ONG-ului s-a lovit de un blocaj total la nivelul autorităţilor, respectiv primării, ANRE, ANPC, Ministerul Energiei, precizând că nu a putut afla oficial nicio cifră oficială cu privire la numărul locuinţelor branşate ilegal.

Mai mult, nici legea nu prevede momentul exact când dezvoltatorul este obligat să ofere un racord final, însă stipulează clar faptul că este ilegală furnizarea de energie către clienţii casnici prin branşamente de tip organizare de şantier, adică printr-un singur contor pe care dezvoltatorul are voie să-l folosească doar pentru construirea imobilelor.

"În plus, agenţii imobiliari şi notarii colaborează cu dezvoltatorii şi ascund adevărul către clienţi, iar aceştia sunt minţiţi că soluţia de racordare era definitivă, deşi ea este de fapt temporară. La fel, evaluatorul bancar vede că este lumină în casă, dar nu evaluează dacă branşamentul este definitiv sau nu. Au fost inclusiv cazuri de apartamente vândute fără autorizaţie de construcţie", a continuat Leca.

Ea a recomandat tuturor celor care vor să-şi ia o locuinţă nouă să fie foarte atenţi la contractul de cumpărare, iar acesta să precizeze clar momentul în care branşamentul la curent trebuie să devină individual şi definitiv.

"ANRE, care ar fi trebuit să informeze consumatorii, nu face acest lucru. Vedem că oamenii nu ştiu că este ilegal că sunt puşi să plătească energia către asociaţia de proprietari. În acest moment, din punctul de vedere al legii, aceşti consumatori ar trebui deconectaţi de la reţea", a mai spus reprezentanta ONG-ului.

Consecinţa sunt multiplele incidente şi incendii care au loc din cauza supraîncărcării reţelei, cum a fost şi cazul recent din Chiajna, când au ars mansardele a trei blocuri noi branşate ilegal.

La rândul său, Gabriel Dumitraşcu, fost consilier în cadrul ANRE până acum două săptămâni, a precizat că, din informaţiile sale, peste 150 de blocuri noi din Capitală sunt racordate ilegal.

"Am propus în Parlament un proiect de lege asumat de toate grupurile parlamentare, care modifică Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, astfel încât, la recepţia lucrărilor, să trebuiască să existe un branşament definitiv, dimensionat la consumul respectivei clădiri, iar noii locatari să nu se poată muta până la recepţia lucrărilor. Totodată, în cazul în care dezvoltatorul a dat în folosinţă spaţiul, sub orice formă, şi a încasat bani pentru asta, suma să fie confiscată", a susţinut Dumitraşcu.

El a arătat că şi distribuitorii de energie au vina lor în toată această situaţie, întrucât cer dezvoltatorilor să realizeze investiţii mai mari decât este necesar.

"Soluţia tehnică dată de distribuitor este halucinantă. Chiar dacă există un transformator în zonă, cu o capacitate suficientă, distribuitorul vine cu o soluţie ca dezvoltatorul să construiască noi transformatoare supradimensionate pe banii lui, care sunt apoi cedate companiei de energie, iar aceasta îşi măreşte astfel baza de active reglementate", a precizat Dumitraşcu.

Leonela Leca a subliniat că acesta a devenit deja un fenomen, iar situaţia se pare că a scăpat de sub control.

"Este vorba inclusiv de ansambluri rezidenţiale foarte bine cotate din Herăstrău, Dorobanţi, Pipera, unde sunt probleme semnalate încă de acum 10 ani, inclusiv la Comisia Europeană, iar lucrurile nu s-au rezolvat. Foarte gravă este şi lipsa de implicare a autorităţilor, dar şi lipsa de informare a cetăţenilor. Scopul nostru este să informăm lumea, pentru că ceea ce s-a întâmplat la Chiajna cu siguranţă se va repeta şi în alte părţi. Acolo unde sunt probleme, reţeaua va ceda şi se poate ajunge la pierderi de vieţi omeneşti", a avertizat ea.