Sincope în fluxul de gaze spre România. Închid rușii robinetul?

Fluxul acesta de gaze se realizează prin gazoductul Turk Stream, prin care gazele rusești sunt transportate prin Turcia, Bulgaria, România și Serbia ca apoi să ajungă mai departe în Europa, flux care până acum a funcționat fără niciun fel de probleme.

După ora prânzului, fluxul de gaze s-a mai înviorat

Economica.net scrie că datele Transgaz de la ora 11 aratau o creștere ușoară a fluxurilor de import, din rețeaua bulgară, prin punctul de interconexiune Ruse-Giurgiu, prin care dimineață nu curgea nicio moleculă de gaz. Timp de 11 ore, intră în rețeaua românească în total 500.000 de metri cubi de gaze azi, potrivit datelor operatorului. Alături de cei 300.000 care se importă pentru consumul pieței noastre prin Negru-Vodă, tot este foarte puțin față de nivelul uzual.

Ca atare, și cantitatea de gaze înmagazinate pentru iarnă este mai scăzută azi astfel că se introduc în depozite doar 11 milioane de metri cubi de gaze, față de volumele obișnuite din ultime zile, 16-17 milioane de metri cubi.

Citește și: Criza gazelor. Conducta pe care miza România are probleme

Este posibil ca darea în funcțiune a interconectorului dintre Grecia și Bulgaria, prin care ar urma să fie transportate gaze naturale lichefiate (GNL) inclusiv în România, să întârzie față de termenul anunțat ințial, respectiv luna octombrie, a avertizat directorul executiv al furnizorului de stat Bulgargaz, Liudmil Yotsov.

Gazele alternative celor rusești sunt în special cele azere, în eventualitatea limitării/stopării livrărilor de către Gazprom prin gazoductul TurkStream, după modelul impus în Nordul Europei, unde tranzitul prin Nord Stream și Yamal s-a redus considerabil, potrivit B1. 

În sezonul de iarnă, gazul care intră în sistem, pentru acoperirea consumului intern, provine din producția curentă, importuri și extrageri din depozite, care în prezent sunt în proporție de 62,6% pline (20,5 TWh). Cum, în prezent, producția curentă se situează la un nivel aproape dublu celui al consumului (260 GWh/zi vs 135 GWh/zi), probabil că România va intra în iarnă cu peste 80% depozite pline (peste 26 TWh).

Însă chiar dacă ar avea depozitele pline 100%, România tot ar avea nevoie de importuri, cel puțin în perioade cu vârf de consum, pentru a păstra în parametri funcționali Sistemul Național de Transport (SNT).

Cât gaz există în depozite

În momentul de față, România a depășit nivelul de 2 miliarde metri cubi gaze depozitate, duminică înmagazinând 16,5 milioane mc, la o producție de 24,1 milioane mc și un nivel al importurilor de 8 milioane mc, scrie profit.ro. Depozitele operate de Depogaz și Depomureș sunt umplute într-un procent de peste două treimi din capacitatea totală de înmagazinare, de aproximativ 3 miliarde mc.

Potrivit premierului Nicolae Ciucă, ținta pentru 1 august era de 46%, iar România a depăşit-o încă din prima jumătate a lunii iulie.

„România va avea suficient gaz în depozitele naţionale, încât să fie acoperit necesarul energetic pentru iarnă. În acest moment, depozitele de gaz metan ale ţării sunt 47% pline, ceea ce înseamnă că ţara noastră a acţionat mult mai repede decât calendarul pe care l-a stabilit Comisia Europeană pentru statele membre”, anunţa premierul într-o postare pe Facebook.

Obiectivul stabilit la nivel european este ca, până la 1 noiembrie, depozitele de gaz ale tuturor statelor membre să fie cel puţin 80% pline.

Printre cele mai costisitoare pachete de sprijin

Pe de altă parte, potrivit unei analize realizate de cotidianul economic Financial Times, România se află pe locul 5 în topul european al celor mai costisitoare pachete de măsuri de sprijin în fața scumpirilor la energie, raportat la Produsul Intern Brut (PIB).

Conform aceluiași studiu, România cheltuie 2,61% din PIB: măsuri care limitează creșterea prețurilor – 1,29% din PIB, sprijin țintit pentru gospodării – 0,57%, sprijin parțial-țintit sau uniformizat pentru gospodării – 0,41% , sprijn pentru firme, locuri de muncă, șomeri – 0,34% din PIB.

România este precedată doar de Grecia (3,79% din PIB), Bulgaria (3,05% din PIB), Bosnia și Herțegovina (2,8% din PIB) și Kosovo (2,67% din PIB). Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.